Muzeul Astra din Sibiu va găzdui timp de două zile un maraton de vaccinare cu doze la alegere, Pfizer sau Johnson & Johnson, dar şi un spectacol culinar presărat cu tradiţii.
Recentul incident din munţii Harghitei, unde patru pui de urs au fost chinuiţi de nişte muncitori forestier, ridică mari semne de întrebare. Este verificată inclusiv bănuiala că ursuleţi ar fi urmat să ajungă pe piaţa neagră, pentru a fi crescuţi şi apoi vânduţi unor restaurante ruseşti.
După reuşita unui eveniment similar de la Parcul Natural Vânători Neamţ, cei dornici de un festin culinar şi cultural sunt invitaţi la Agapia, la un adevărat festival al gusturilor.
Unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi meşteri populari din România, opincarul Alexandru Ilinca, este o prezenţă inedită în cadrul emisiunii „Chefi la cuţite”, aflată la cel de-al optulea sezon.
Mâncarea românească l-a cucerit pe unul dintre cei mai celebri vloggeri culinari din lume. Mark Wiens a vizitat România la sfârşitul anului trecut, iar clipurile făcute aici au strâns peste un milion de vizualizări în doar câteva zile. Vloggerul a gustat zeci de bucate româneşti şi s-a lins pe degete, la propriu, după fiecare dintre ele. Mititeii româneşti i-au plăcut în mod deosebit.
Aceste felul de mâncare poate fi întâlnit destul de des în meniurile restaurantelor cu specific moldovenesc, însă cu greu pot fi găsite două variante identice ale preparatului.
Reţeta este foarte veche în partea de est a României, fiind un soi de „fusion” gastronomic arhaic între bucătăria tradiţională românească şi moda culinară adusă de la popoarele estice de origine slavă.
Preparatul se mai găteşte extrem de rar în zilele noastre, doar câteva restaurante de lux avându-l în meniu, însă într-o variantă simplificată, adică în vas de lut la cuptor sau în crustă de sare.
Inedita reţetă, care cumva „pune căruţa în faţa boilor” (căci transformă salata de murături în ingredient principal), este atât de rară încât nu se găseşte în cărţile de bucate şi pe blogurile culinare obişnuite, ci s-a păstrat doar mulţumită gospodinelor care au transmis-o oral.
Puii înveliţi în lut, fripţi într-o groapă cu jar, au fost consideraţi până acum vreun secol un preparat specific hanurilor, dar şi evenimentelor cu largă participare, cum ar fi nunţile, serbările câmpeneşti ori banchetele boiereşti.
Iată ce ne propune maestrul bucătar şcolit la o academie din Italia şi care s-a remarcat, în urmă cu câţiva ani, la show-ul „Chefi la cuţite“
Preparatul pare un soi de talmeş-balmeş culinar, dat fiind că include numeroase ingrediente care în gastronomia de bază nu se prea combină. Cu toate acestea, în partea de est şi în spaţiul ex-sovietic este o mâncare foarte apreciată.
Jântuitul se obţine din zerul rămas după ce se face brânza, având în el mici bucăţele de urdă. Reţeta de preparare a unei ciorbe este extrem de simplă.
Preparatul îl regăsim în volumul „Carte de bucate mănăstireşti”, publicat de Editura Sophia, însă deşi este perceput ca o mâncare specifică pentru creştini, la origine este din gastronomia arabă, preponderent musulmană.
Reţeta învârtitei moldoveneşti este descrisă pe larg într-un volum publicat recent de Centrul Cultural „Dunărea de Jos” şi conţine detalii interesante despre modul de preparare preferat de gospodinele din zona de sud a Moldovei.
Reţeta de iepure vânătoresc la ceaun este foarte apreciată, însă este şi o adevărată bombă calorică. Maestrul de vânătoare Sergiu Ariton ne explică pe îndelete câteva dintre tainele preparatului care nu lipseşte de la nicio reuniune vânătorească respectabilă.
Modul de preparare a străvechilor bucate este scos la lumină de cercetătorii de la Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, într-o monografie privind tradiţiile culinare (şi nu numai) din zona luncii joase a Prutului.
Deşi pare să fie o „fiţă” din bucătăria moleculară modernă, de fapt dulceaţa de toporaşi să face de foarte multă vreme în gospodăriile ţărăneşti, făcând parte dintr-o vastă colecţie a dulceţurilor şi şerbeturilor din diverse flori.
Cezar Petrescu descrie în romanul „La Paradis General“ atmosfera restaurantelor din perioada interbelică şi cu ce delicatese se înfruntau petrecăreţii.
Românii se află în topul primelor 10 ţări la risipa de mâncare. Există însă o serie de trucuri care ne pot ajuta să facem economii la acest capitol.
Sărbătorile constituie un bun prilej pentru a te răsfăţa cu tot felul de delicatese culinare pe care nu ai ocazia să le deguşti oricând. Vă propunem reţeta unui tort fabulos: Ferrero Rocher.
Reţeta acestei pâini, extrem de simplă, vine tocmai de la Sfântul Antonie cel Mare (251-356 d.Hr), călugărul care a trăit 105 ani, însă se pare că monahul, la rândul său, o aflase de la alţi pustnici creştini din zona Orientală.
Sfaturile specialiştilor pentru alegerea verzei potrivite pentru murat, despre concentraţia ideală a saramurii şi despre combinaţia cea mai bună de ingrediente. Ce rol au sfecla roşie sau porumbul în murarea verzei.
Maestrul culinar Gina Bradea ne oferă detalii despre modul cum se pot păstra, până la doi ani, ardeii graşi, fără să fie nevoie de controversaţii conservanţi sau de aditivi alimentari.
Care erau secretele bucătăriei la curtea principilor ardeleni? Cât de savuroase şi sofisticate erau bucatele servite de principii Transilvaniei şi de oaspeţii lor de seamă, sosiţi din toate colţurile Europei? Răspunsurile sunt oferite printr-un proiect de cercetare realizat la Alba Iulia.
Evenimentul este organizat de AIESEC România si a ajuns la cea de-a IX-a ediţie. Locul de desfăşurare este Grădina Publică, în intervalul 16,00-20,00, sâmbătă, 27 iulie. Intrarea publicului este liberă, iar degustarea aşijderea.
Considerate „comori“ ale gastronomiei româneşti, sarmalele sunt, de fapt, originare din... India, de unde au „migrat“ încet spre vest. Reţeta s-a răspândit în Balcani mai ales în perioada bizantină. Turcii doar le-au zis „sarma“ şi aşa le-a rămas numele până azi. În bucătăria internaţională ele au pătruns însă sub o altă denumire: „dolma“.
Pizza Fest este un concept 100% gălăţean, născut din stăruinţa unor pasionaţi de arta culinară din Galaţi. Evenimentul va avea loc în Grădina Publică, zilnic, între orele 11,00-23,00, şi înglobează şi un concurs culinar.
Evenimentul are loc pe 17 mai la Galaţi, fiind organizat de Universitatea Dunărea de Jos (prin Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor) şi Agenţia Universitară Francofonă, în cooperare cu trei licee din Galaţi.
Preparatul este descris de cercetătorii de Centrul de Studii Proilavia de la Brăila şi a intrat în timp şi în meniul românilor din sudul Moldovei şi nordul Munteniei. Gătitul lui durează doar câteva minute, iar nivelul de dificultate al reţetei este scăzut.
Primăria, afacere de familie. Schema PSD pentru păstrarea fotoliilor de edili
Renate Weber, demisă după două şedinţe cu scandal. Cine se încălzeşte pentru preluarea şefiei Avocatului Poporului
Şeful Corpului de Control al Poliţiei Române, „pedepsit” să-şi stabilească singur sancţiunea după ce a fost prins băut la volan
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Ce anunţă meteorologii, când scăpăm de furtuni
PSD ia faţa
liberalilor pe tema limitării sinecurilor. Ce prevede proiectul propus de social-democraţi
Urmăriri şi bătăi ca-n filme, pe stradă, în Buzău. Ţinta agresorilor: un activist civic, bătut de faţă cu poliţiştii VIDEO
ALERTĂ METEO Averse torenţiale, vijelii şi grindină în întreaga ţară în acest weekend. Meteorologii au emis două coduri galbene
Prognoza meteo: Fenomene extreme lovesc România. Unde va fi cel mai rău, când se răcoreşte
Prognoza COVID-19 la 1 septembrie: Numărul deceselor va scădea, dar ameninţarea SARS-CoV-2 rămâne
Revine taxa auto după 4 ani de pauză. Tot ce trebuie să ştii despre noul impozit