Profesor la Universitatea Statului New York şi doctor în sociologie, Monica Ciobanu a acordat un interviu pentru „Weekend Adevărul”, interviu în care a vorbit despre democratizarea post-comunistă a României, întreruperea căutărilor foştilor torţionari şi statisticile îngrijorătoare ale violenţei domestice în România.
Mulţi dintre foştii torţionari din primele decenii de comunism, faimoşi pentru crimele şi torturile săvârşite asupra deţinuţilor politici, s-au putut bucura de o viaţă lungă şi de o bătrâneţe liniştită.
Traducătoarea şi fosta deţinută politică Micaela Ghiţescu a murit în noaptea de duminică spre luni, potrivit unui anunţ făcut de conducerea „revistei Memoria - revista gândirii arestate“ a cărei directoare era de 16 ani.
Una dintre cele mai negre figuri ale spaţiului concentraţionar comunist a fost Nicolae Moromete, care apare în memorialistică sub numele de „Maromet“. Din măturător de străzi, acesta a ajuns să conducă închisori şi lagăre de muncă, fiind propulsat în funcţii importante în sistemul de represiune de către partidul comunist. A umilit, a bătut şi a ucis oameni fără să fie vreodată tras la răspundere.
La aproape trei decenii de la Revoluţie, doar doi torţionari au fost condamnaţi definitiv şi au apucat să ispăşească o parte din pedeapsă. Ceilalţi călăi care au comis crime în numele comunismului au dus o bătrâneţe liniştită după Revoluţie, bucurându-se de pensii mari şi de un nivel de viaţă peste cel al victimelor lor.
Torţionarul Alexandru Vişinescu a fost imobilizat la pat în ultimele sale zile, petrecute la Spitalul Jilava. Vişinescu a fost hrănit cu seringa cu apă şi ceai.
După 28 de ani de la Revoluţia din 1989, au fost condamnaţi definitiv doar doi torţionari ai fostului regim comunist. Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a murit luni, 5 noiembrie.
Ion-Andrei Gherasim, fostul şef de cabinet al lui Corneliu Coposu, a povestit cum a reacţionat marele om politic atunci când, după mulţi ani, s-a întâlnit faţă în faţă cu torţionarul Alexandru Vişinescu.
Torţionarul Alexandru Vişinescu (93 de ani) a murit astăzi la ora 14.34. Acesta se afla internat la Spitalul penitenciar Rahova. În urmă cu aproximativ o lună fusese internat la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” cu mai multe fracturi.
Administraţia Naţională a Penitenciarelor precizează că torţionarul Alexandru Vişinescu, care a ajuns sâmbătă la spital cu fracturi costale şi ruptură de pslină, s-a rănit în urma unei căderi involuntare, rezultat al unui episod lipotimic.
Torţionarul Alexandru Vişinescu a fost operat de urgenţă la Spitalul Bagdasar Arseni din Capitală. Vişinescu a ajuns la spital cu fracturi costale şi rupturi de splină.
Corneliu Coposu şi-a petrecut opt ani în închisoarea de la Râmnicu Sărat, prima „pe harta româească a locurilor de martiraj”. În „Închisoarea Tăcerii”, aşa cum mai era numită, Coposu şi-a pierdut graiul, în acelaşi loc în care a decedat şi liderul ţărănist Ion Mihalache. Reporterii „Adevărul” au vizitat penitenciarul unde au vorbit cu Nicu Vlăsceanu, administratorul acestuia.
Nenumărate mărturii s-au păstrat despre ororile suferite de românii care s-au opus regimului comunist, iar unele personajele prin care acţiona acesta au intrat în istorie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea formulată de contestatorul Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, de întrerupere a executării pedepsei de 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii.
Curtea Supremă judecă joi contestaţia torţionarului Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, după ce Curtea de Apel Bucureşti i-a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei de 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii.
În puşcăriile comuniste, la fel ca bărbaţii, femeile au cunoscut foametea, pedepsele şi torturile psihice. Micaela Ghiţescu (86 de ani) a fost martoră timp de trei ani a acestui regim chinuitor, căruia i-a supravieţuit cu demnitate şi cu optimism. Mărturiile sale despre perioada detenţiei surprind, pe lângă amănunte despre atitudinea intransigentă a comandanţilor, şi o solidaritate între colegele de celulă.
Curtea de Apel Bucureşti este aşteptată să se pronunţe vineri asupra cererii de întrerupere a executării pedepsei din motive medicale formulată de torţionarul Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii.
Curtea de Apel Bucureşti ia în discuţie marţi cererea de întrerupere a executării pedepsei din motive medicale formulată de torţionarul Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat.
Sâmbătă, de la ora 11.30, la Târgul de Carte Gaudeamus, în Sala Cupola (Pavilionul Central Romexpo), va avea loc o dezbatere pe tema cărţii „Vişinescu, torţionarul uitat. Închisoarea, crimele, procesul”, semnată de Andrei Muraru şi apărută la Editura Polirom. Alături de autor vor vorbi Cristian Tudor Popescu, Ion M. Ioniţă, Claudiu Pândaru, iar discuţia va fi moderată de George Onofrei. „Adevărul” prezintă, în avanpremieră, un fragment din volum.
Curtea de Apel Bucureşti a amânat pentru 12 octombrie discutarea cererii de întrerupere a executării pedepsei din motive medicale formulată de torţionarul Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii.
Curtea de Apel Bucureşti a judecat, vineri, o cerere de întrerupere a pedepsei formulată de torţionarul Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, condamnat la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii. Alexandru Vişinescu a solicitat întreruperea pedepsei cu închisoarea, invocând motive medicale.
Conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a luat la cunoştinţă recentele declaraţii ale consilierului prezidenţial Andrei Muraru, care a afirmat că, în ceea ce priveşte anchetarea torţionarilor, „IICCMER a încetinit învestigaţiile“, şi a trimis un drept la replică, în care precizează că Andrei Muraru „induce în eroare opinia publică“ şi face un apel la depolitizarea temei crimelor comunismului.
Pe lângă Şerban Nicolae, care a depus amendamente pentru graţierea corupţilor, colegul său de partid, senatorul Liviu Brăiloiu, a propus să fie graţiaţi toţi deţinuţii care au peste 70 de ani: Dan Voiculescu şi torţionarul şi Alexandru Vişinescu ar fi marii beneficiari. În plus, UDMR vine cu alte cadouri legislative pentru condamnaţi.
Senatorul PSD Şerban Nicolae nu este singurul parlamentar care a depus amendamente controversate la Legea Graţierii. Alţi patru deputaţi de UDMR, PSD şi ALDE au depus amendamente pe acest proiect, printre solicitări fiind graţierea celor pedepsiţi pentru fals în înscrisuri oficiale sau a celor care au peste 70 de ani.
Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a cerut instanţei supreme să îi anuleze condamnarea la 20 de ani de închisoare primită pentru crime împotriva umanităţii, pe motiv că faptele s-au prescris din 1978, iar timp de 50 de ani organele judiciare nu au avut nicio reacţie în raport cu faptele sale. Curtea Supremă a respins solicitarea acestuia.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc au semnat, luni, un protocol prin care să faciliteze schimburile de informaţii între cele două instituţii pentru soluţionarea rapidă a cauzelor torţionarilor din perioada regimului comunist.
Fapte de genul celor comise de exponenţii regimului comunist nu trebuie să rămână nepedepsite, susţin judecătorii Curţii de Apel Bucureşti care l-au trimis 20 de ani după gratii pe Ioan Ficior. Sentinţa vorbeşte despre dispreţul faţă de valorile democratice, condiţia umană, demnitatea, libertatea, libertatea de opinie şi de orientare politică, libertatea de exprimare şi integritatea corporală a deţinuţilor.
Trei instituţii publice trebuie să plătească cea mai mare parte din daunele morale de 300.000 de euro pentru urmaşii victimelor lui Vişinescu. Motivul: torţionarul a fost angajat al Administraţiei Penitenciarelor, şi ofiţer activ în cadrul Ministerul de Interne. Potrivit Curţii Supreme, iar Statul a fost cel care a creat fundamentului politic al situaţiei prin care torţionarul a săvârşit infracţiunile de care a fost găsit vinovat.
“Ce însemnă să fii român” este întrebarea la care a răspuns Dan Puric la o conferinţă organizată la Cluj. Artistul este de părere că astăzi "a devenit interzis să iubeşti poporul român, să vorbeşti despre acest popor, nu în termeni laudativi, dar măcar normal. Se poartă culpabilizarea, se poartă înjurătura". El a criticat tendinţele din cinematografie şi teatru de a se apleca asupra problemelor sociale şi de a nu trata problemele fundamentale.
Curtea de Apel Bucureşti se va pronunţa miercuri, 30 martie, în dosarul lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava. Sentinţa poate fi atacată la Curtea Supremă. În acest caz procurorii au cerut o pedeapsă de 25 de ani de închisoare.
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat
De ce vrea Ucraina mai multe lansatoare moderne de rachete: Într-o astfel de situaţie, prima linie a ruşilor s-ar «sufoca» VIDEO
Urgenţă strategică: scoaterea din criză a industriei româneşti de armament
Cât de aproape e pacea în Ucraina şi ce piedici sunt în calea armistiţiului. „Doar ucrainenii pot decide când semnează”