La 10 ani şi şase luni de la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia avea loc, probabil, cea mai mare manifestare organizată vreodată în România, la care au participat peste 300.000 de persoane.
Crearea României Mari este consecinţa unui lanţ de evenimente şi conjuncturi istorice uluitoare, apărute în cadrul unui moment de turnură a societăţii umane (Marele Război). Faptul fundamental care a făcut posibilă şi necesară Marea Unire a fost existenţa unei comunităţi etnice neo-latine fragmentată în trei state: Regatul României, Austro-Ungaria, Imperiul ţarist.
Un detaliu din celebrele fotografii ale lui Samoilă Mârza cu participanţii la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 provoacă dezbateri în mediul online. Oamenii aveau în mâini tricolorul României Mari sau alt steag tricolor? Controversa apare din cauza faptului că pozele sunt alb-negru, iar culorile sunt dispuse orizontal şi nu vertical, aşa cum era atunci şi este acum tricolorul României.
În fiecare an de 1 Decembrie, românii din exil, care şi-au asumat, în perioada 1945-1989, menţinerea valorilor, tradiţiilor româneşti şi libertăţilor democratice în Occidentul Liber, sărbătoreau nu doar Unirea Transilvaniei cu România ci şi speranţa împlinirii marelui ideal naţional al tuturor românilor.
Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia a renunţat definitiv la trei specializări din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filologie.
UDMR a depus, luni, la Parlament, un proiect pentru „transpunerea în legislaţie a prevederilor privind popoarele conlocuitoare din Rezoluţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918”. Acesta prevede, între altele, posibilitatea înfiinţării, unor regiuni de dezvoltare separate, care pot obţine „un statut de autonomie specială pentru judeţele care aparţin unor regiuni istorice sau în care o minoritate naţională istorică are o proporţie semnificativă”.
Entuziasmul a fost cuvântul de ordine al evenimentelor din 1918, fără îndoială, momentul zero al istoriei românilor. Presa nu a făcut decât să capteze şi să transmită această stare de beatitudine a naţiunii noastre nou formate.
Unii dintre cei mai cunoscuţi designeri români, sosiţi la Cluj din întreaga ţară, şi-au prezentat ultimele colecţii cu ocazia Centenarului. Printre ei s-au numărat Romaniţa Iovan, George Hojbotă sau Ioana Sămărghiţan.
În paralel cu festivităţile prilejuite de Ziua Naţională a României, la Cluj se va organiza un nou protest. Organizatorii, Umbrela Anticorupţie Cluj şi Corupţia Ucide solicită demisia Guvernului. Acţiunea va avea loc în Piaţa Unirii, sâmbătă, 1 decembrie, de la ora 16.00.
Sute de militari, alături de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii, au participat la Cluj la o paradă spectaculoasă organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României. În continuare, seara va fi dedicată concertelor şi unui spectacol special care va celebra Centenarul României.
La 1 Decembrie 1918, anul Marii Uniri, Dobrogea doar ce scăpase de sub ocupaţia trupelor bulgaro-germane, care au siluit şi au prădat. Cu toate acestea, la adunarea de la Alba Iulia, provincia istorică românească a avut reprezentanţi de seamă.
1 DECEMBRIE 1918 reprezintă un act premeditat, bine gândit şi la care naţiunea română a lucrat în mod continuu începând cu anul 1848, iar din 1859 în mod organizat ca şi stat. Aducerea românilor într-un singr stat a reprezentat o muncă constantă dusă nu doar de elita politică şi culturală ci mai ales de către popor. Nu e nici o mână divină, nici un act ancestral extraordinar, este pur şi simplu premeditare şi persistenţă. Unirea era inevitabilă.
După „Vârstele Slatinei“, lansat anul trecut, un nou film-documentar realizat de Asociaţia „Amprente“ a fost prezentat publicului, în 57 de minute acesta derulând importanţa istorică a municipiului, sub titlul „Slatina pe drumul Marii Uniri“.
La Marea Adunarea Naţională de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, 150 de delegaţi social-democraţi ardeleni (aceştia reprezentând peste 70.000 de muncitori) s-au pronunţat pentru unirea Transilvaniei cu România, în numele acestora luând cuvântul Iosif Jumanca.
Locatarii unui bloc de pe strada Unirii din Cluj-Napoca au montat un drapel uriaş de 10 metri pe faţada clădirii. Istoria trăieşte în aceste familii prin intermediul unui bunic, părinte sau frate, ale căror poveşti de pe front te fac să te cutremuri şi să-ţi fie ruşine de uşurinţa cu care sacrificiul lor a fost uitat. Drapelul este dedicat fiecăruia dintre aceşti eroi necunoscuţi.
La finele veacului al XIX-lea, Aradul avea să devină centrul marilor decizii politice, locul spre care migra întreaga intelectualitate, izvorul speranţei în dreptatea istoriei. Au fost deceniile în care s-a activat întregul mecanism de promovare şi conservare a identităţii româneşti.
Călăraşiul sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri, pe 1 Decembrie 2018, cu manifestări impresionante organizate pe tot parcursul zilei.
Municipiul Călăraşi se pregăteşte de sărbătorirea Zilei Naţionale a României. Circa 180 de steaguri au fost deja arborate pe străzi ca Prel. Bucureşti, Bucureşti, Sloboziei, N. Titulescu. Cuza Vodă, Republicii, intrări în oraş, faleza Parcului central etc.
Vara anului anului 1918 a fost una a deznădejdii pentru România. Cea mai mare parte a ţării era ocupată de către trupele Puterilor Centrale, Armata Română se afla într-un proces de demobilizare parţială, iar Germania făcea presiuni tot mai puternice asupra Regelui Ferdinand pentru a ratifica monstrosul tratat de pace din 7 mai 1918. Nimeni nu îşi putea imagina că doar peste câteva luni, soarta va zâmbi din nou României şi românilor.
„Semnează pentru unirea cu Basarabia“ reprezintă o campanie stradală de strângere de semnături pentru modificarea Constituţiei şi care are drept principal scop transformarea României într-un stat unionist. Dar care este miza reală a acestei campanii, ce ascunde ea, de fapt, având în vedere că deja Parlamentul a votat o Rezoluţie de Unire a celor două state româneşti.
Singurele imagini ale Unirii, realizate de Samoilă Mârza la Alba Iulia în 1 decembrie 1918, au fost reinterpretate fotografic cu aceeaşi tehnică numită în epocă „ambrotip” sau „colodiu umed”. Acţiunea inedită a fost pusă în practică de un artist născut în Alba Iulia şi este o componentă a proiectului „100 de chipuri romanesti“, care se va derula la nivel naţional pe parcursul anului 2018.
Cunoaşterea trecutului prin ochii unui trăitor al istoriei are avantajul inegalabil de a înţelege istoria în timpul ei, aşa cum s-a desfăşurat fără imperfecţiunile de analiză la care suntem supuşi noi, cei de astăzi ai istoriei de ieri. Un argument în acest sens îl reprezintă întâlnirea cu istoricul Neagu Djuvara care a avut nobleţea de-a ne oferi câteva adevăruri istorice la întrebări ale căror răspunsuri păreau incontestabile.
“Mărăşti – Mărăşeşti – Oituz – 100”, expoziţie inedită despre evenimentele dramatice din vara anului 1917, dedicată lansării Programului Centenar, poate fi vizitată până în luna februarie la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.
Programului zilei de 1 Decembrie 1918, când s-a hotărât, la Alba Iulia, unirea Transilvaniei cu România, a fost întocmit de un „comitet aranjator“. Organizatorii au stabilit trasee speciale pentru toţi cei care urmau să ajungă la Alba Iulia pentru a sărbători marele eveniment istoric.
“Mărăşti – Mărăşeşti – Oituz – 100”, expoziţie inedită despre evenimentele dramatice din vara anului 1917, se dechide miercuri, 29 noiembrie, la ora 13.00, la Muzeul Dunării de Jos. Evenimentul este dedicat lansării Programului Centenar.
Deşi maghiarii nu recunosc Unirea de la Alba Iulia, o invocă întotdeauna ca argument pentru legitimarea revendicărilor lor, indiferent dacă solicită drepturi referitoare la educaţie sau cultură ori autonomie teritorială. Pe cât de hulită este Rezoluţia Unirii din 1 Decembrie 1918, pe atât este de mistificată în mentalul colectiv unguresc. Dar nici politicienii, nici istoricii maghiari nu citesc corect documentul din 1 Decembrie 1918.
La Marea Adunare de la Alba Iulia – hotărâtă pentru data de 1 Decembrie 1918 – au participat, pe lângă delegaţii oficiali, numeroşi români dornici să confirme intenţiile de unire cu România. Înfruntând frigul iernii şi mai ales epidemia de gripă spaniolă care a secerat mai multe vieţi decât o făcuse întreg războiul, comunităţi întregi au luat calea Albei Iulia
Samoilă Mârza a rămas în istorie drept singurul fotograf român care a reuşit să importalizeze momente de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Pentru că nu a avut permis să intre în sala Marii Uniri, fotograful a suprins doar imagini din exterior, după ce îşi cărase singur cu bicicleta, până la Alba Iulia, aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă.
Imaginea evenimentelor de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, este comprimată în trei instantanee cu masele şi două cu tribunele oficiale. Toate poartă amprenta celui care şi-a câştigat pe bună dreptate renumele de „fotograful Unirii“.
Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia intră în febra alegerilor în urmă cărora vor fi desemnate structurile şi persoanele care vor conduce instituţia în următorii patru ani. Alegerile pentru funcţia de rector vor avea loc în data de 29 februarie prin vot secret. Cei interesaţi îşi vor putea depune candidaturile până în data de 23 februarie.
Cum şi când vor răspunde sindicaliştii STB pentru haosul creat în Capitală. Aceştia riscă până la doi ani de închisoare
Ce l-a inspirat pe Ceauşescu în realizarea Casei Poporului, o clădire „urâtă şi gigantică”
Şeful Marinei germane, convocat pentru explicaţii după ce a afirmat că peninsula Crimeea e „pierdută” şi că „nu costă nimic să-l respecţi” pe Putin
Joia neagră. Traficul bucureştean, aruncat în aer de o grevă cu iz politic a şoferilor STB. Ce se ascunde în spatele protestelor
În caz de conflict militar, România e în pericol: De ce nu avem rezervişti voluntari chiar dacă Armata i-ar plăti să stea acasă
Florin Cîţu pierde teren în PNL. Cine se încălzeşte pentru a-i lua locul | ANALIZĂ
Prognoza meteo. Se întorc ninsorile. Ce temperaturi se anunţă
Ce provocări pregăteşte Rusia pentru a lansa atacul în Ucraina? Pericolul din coasta României şi agenţii specializaţi în război urban
Culise. Florin Cîţu, confruntat cu prima mare revoltă împotriva sa
Încă o reformă căreia i se pune cruce:
interzicerea cumulării pensiei cu salariul de la stat. Ce membri ai Guvernului se bucură de două venituri