Tensiuni tot mai mari în Uniunea Europeană. România e absentă

Curtea de Justiţie a UE a decis că Marea Britanie poate anula unilateral cererea de ieşire din Uniune. Acest lucru înseamnă că tabăra „Remain“ îşi va intensifica lobby-ul pentru un nou referendum, punând presiune pe Guvernul May, care este el însuşi împărţit între „Brexiteers” şi „Remainers”.

Vor urma câteva luni foarte agitate în Marea Britanie, fie că se va întâmpla, fie că nu se va întâmpla Brexit până la urmă.

În acelaşi timp, peste Canalul Mânecii, Franţa trece probabil prin cea mai grea criză din ultimii 30 de ani. Emmanuel Macron, cel care până mai recent era văzut ca reformatorul şi speranţa Europei, se află în cel mai prost moment politic din care e clar că va ieşi şifonat.

În Germania, asistăm deja la o schimbare majoră de leadership, Angela Merkel fiind în curs de a se retrage după o perioadă de aproape 15 ani la conducerea cele mai influente ţări a UE.

Pe scurt, Uniunea Europeană trece prin momente de tensiune şi de redefinire majoră înainte de alegerile din 26 mai 2019 şi este foarte probabil ca după acea dată să fim membri într-o cu totul altă Uniune decât cea de astăzi.

Unde e România în acest tablou?

Cu asumarea preşedinţiei Consiliului UE peste doar 20 de zile şi cu summitul refondării UE care va avea loc la Sibiu pe 9 mai 2019, am putea spune că suntem în centrul tabloului. De facto, însă, nu am fost niciodată mai departe de realitatea europeană. România se autoplasează tot mai aproape de periferia Uniunii, mai ales prin politicile antijustiţie. Preşedinţia Consiliului se prefigurează a fi deja un mare eşec, iar pentru summitul de la Sibiu nu avem încă niciun detaliu şi niciun element concret din partea preşedintelui Iohannis, cel care va găzdui acest eveniment major.

Avem, deci, o politică europeană în plină schimbare şi o politică naţională total ruptă de realitatea europeană, într-un moment în care ar trebui să fie în mijlocul ei pentru a-i seta agenda.

Lucrurile nu pot să continue aşa.

Următoarele alegeri europene nu vor fi pentru România doar despre alegerea unor deputaţi europeni, ci despre mult mai mult decât atât. Vor fi despre alegerea următorului proiect de ţară al României: integrarea reală în Uniunea Europeană prin plasarea treptată în nucleul statelor membre care contează, soluţii şi propuneri de a duce Uniunea înainte; sau rebalcanizarea României şi iesirea treptată din UE, adică ceea ce ne propune, fără să spună, actuala coaliţie de guvernare.

Într-un fel, alegerile din 26 mai 2019 vor fi referendumul nostru de ieşire sau de rămânere în UE.