Inițiativa europeană asupra „noilor alimente” și Reglementarea Comisiei Europene privind folosirea larvelor de greieri Alphitobius diaperineus

Discuția despre „noile alimente” aprobate prin reglementările Comisiei Europene a devenit, din subiect de interes public, contestat sau aprobat, oricum la limita scandalului, o temă deosebit de importantă în discursul politic al unor partide politice care-și construiesc acum o platformă deosebit de eficientă mizând pe reacția opiniei publice din țările devotate tradițiilor culinare locale. Dar știți exact despre ce este vorba? Poate, pe bază de documente, ar fi interesant de aflat.

Lista reglementărilor europene privind „noile alimente” este, cum puteți constata și singuri, deosebit de lungă și complexă și dacă cumva vi se pare surprinzător că nu știați că există, atunci ar trebui întrebați oficialii noștri care n-au ieșit niciodată să vorbească despre acest subiect, cu atât mai puțin să inițieze cumva o opoziție instituțională care să anunțe măcar că, pe piața românească, reglementările respective ar putea genera un real sentiment anti-european.  Prima Reglementare a CE în domeniu începe să fie aplicată pe 15 mai 1997 și, de atunci, pentru ca un nou produs să intre pe piață, este nevoie de aprobarea Autorității europene pentru alimente (EFSA) care face verificările necesare pentru ca produsul respectiv să nu prezinte un risc pentru sănătatea consumatorului dar să spună la fel de clar cum trebuie să fie inscripționate produsele puse la vânzare, astfel încât să le fie extrem de clară compoziția.

Reglementarea privind „făina de greieri” – 5 ianuarie 2023

O găsiți aici: privește autorizația de comercializare în Europa a produselor sub formă congelată, liofilizată, în pastă și pudră din larvele de greier Alphotiobius diaperinus în scop alimentar.

Inițial a fost vorba vorba despre o autorizație dată pentru producția pe bază de greieri domestici (Acheta domesticus) dată pentru compania vietnameză Cricket One Co. Acum este vorba despre o decizie care survine în urma cererii depuse pe 7 ianuarie 2018 la Comisia Europeană de către societatea comercială franceză Ynsect lider în producția de îngrășăminte pe bază de insecte și proteine. Fondată la Paris în 2011, are trei mari unități de producție (la Dole, în Franța, alta în Olanda și alta în SUA. A demarat construirea la Amiens a celei mai mari ferme de producție verticală din lume. A obținut autorizația respectivă, drept care este singura autorizată să producă făina respectivă pe o perioadă de 5 ani începând de la data de 25 ianuarie 2023.

Conform deciziei, făina de greieri poate sta la baza sau poate fi component în producerea de: batoane de cereale; pâine ; cereale transformate și cereale pentru micul dejun; pudră de lactoză, chipsuri de cartofi; biscuiți și grisine; unt de alune; sandviciuri sărate și gata de consum, prăjituri cu ciocolată; substitute de carne; pregătirea diverselor produse din carne; substanțe din lapte; complemente alimentare etc.

În acest moment, mai există alte 8 cereri de produse pe bază de insecte pe care le evaluează Agenția europeană și, posibil, vom vedea în curând că lista se va mări deoarece presiunea piețelor pentru asemenea produse este foarte mare în contextul în care, uitați-vă la ce se întâmplă în Marea Britanie, sunt introduse deja raționalizări la unele alimente de bază...

Ce pot face Statele membre? Ce-ar fi putut face, este ca miniștrii lor din domeniul agriculturii (colegii domnului Daea, dacă-mi este permis să mă exprim astfel) să poată emite un aviz contrar la nivelul Consiliului și nu numai proteste destinate electoral pieței politice interne că, vorba aceea, să vadă țara că lucrăm), sau, ceea ce în cazul nostru ar fi fost chiar de neconceput, președintele să fi dorit să ridice problema în Consiliul European. Cum nimeni nu zice nimic, atunci, în condițiile în care importăm  din ce în ce mai multe alimente dintre cele mai diverse  (și mai ales aluat înghețat cât mai ieftin) atunci să știți că ați consumat deja produse pe bază de insecte.  Aveți aici o listă oficială și extensivă de consultat cu atenție.

Între timp, intervine pentru prima oară în discuție o poziție din partea unui reprezentat oficial al diplomației noastre care vorbește, în calitate de cunoscător, despre consumul de insecte, acuzând în același timp pe cei care se opun  drept reprezentanți ai „ecologismului radicalizat”. Iată mesajul transmis pe o rețea de socializare de Marius Lazuca, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României în Mexic: ”Mănânc greieri regulat. În Mexic, cu precădere în Oaxaca, fac parte din dietă de sute/mii de ani. Nimeni nu îi compară însă cu vacile și nimănui nu i-ar trece prin cap că ar putea fi o alternativă la carne. Nu greierii îngrijorează, ci creierii, adică ecologismul radicalizat”.

Scandalul – și va fi de proporții – de-abia de acum începe, pe măsură ce pe rafturile magazinelor vor fi asemenea produse. Dar ne interesează subiectul sau nu știind că dezbaterea fundamentală este legată de dispariția unor criterii tradiționale de consum alimentar din cauză de inflație, prost management politic și dezinteres profund pentru soarta acelei părți a populației care se afundă tot mai tare, și nu numai la noi, în sărăcie cronică?