Este incredibil cum UE se lasă călcată în picioare de către Austria, în problema Schengen, fără nicio reacţie

Am mai scris pe acest subiect. Chiar ieri, în prezenţa mult prea moale a ministrului Predoiu, Austria a reconfirmat că se opune intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Argumentul folosit, spaţiul Schengen nu funcţionează, deci nu este oportună extinderea sa. Curios, acelaşi argument nu a fost valabil la admiterea Croaţiei în spaţial Schengen, exact în sedinta JAI în care accederea României a fost blocată. Deci cine este neserios în această spinoasă problemă? Mai ales că traseele migranţilor trec mai degrabă prin Croaţia şi Ungaria, nu prin România.

Nici măcar nu este clar ce vrea să obţină Austria în schimbul ridicării acestei blocade.  De ani de zile nu ridică alte pretentii in schimbul acordului la accesul României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Rămâne ipoteza că execută ordinul lui Putin, cu care Austria are relaţii privilegiate. Depinde de resursele energetice ale Rusiei şi nu este în NATO. Dar UE înghite cu uşurinţă aşa ceva?

Decizia Parlamentului European şi a Comisiei Europene

Într-o rezoluție adoptată  cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, Parlamentul subliniază că ambele țări, România şi Bulgaria,  au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a fi admise în spațiul Schengen. Deputații regretă decizia Consiliului JAI din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”. Un spațiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică.

Cetățenii Bulgariei și României sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen. Deputații notează că întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă pentru șoferii de camioane.

„Extinderea spaţiului Schengen rămâne o prioritate politică a Comisiei şi solicităm Consiliului să facă paşii necesari pentru a fi luată o decizie cât mai curând posibil anul acesta, astfel încât România şi Bulgaria să devină parte a zonei Schengen”, a afirmat Ursula von der Leyen în scrisoarea transmisă europarlamentarului Eugen Tomac. 

Ei bine, toate aceste argumente nu au efect asupra Austriei, care face ce vrea ea în UE, fără ca UE să reacţioneze în vreun fel.

Cum poate reacţiona UE

Există prevederi în Tratatele de aderare la UE pentru astfel de situaţii.

Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană:

”Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.”

Articolul 7

” (1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.

(3) În cazul în care a fost făcută constatarea menționată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ține seama de eventualele consecințe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor și obligațiilor persoanelor fizice și juridice.

Obligațiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situație pentru statul membru respectiv.

UE nu are decât să pună în acţiune aceste prevederi în cazul Austriei. Apoi, există posibile acţiuni de retorsiune în plan economic, politic, diplomatic, instituţional. Până în prezent, UE nu a acţionat în vreun fel la poziţia nelegală a Austriei. Ce o opreşte? Nu se ştie!

România, preşedintele Iohannis, ar trebui să fie mai decişi în contactele lor cu UE, şi să ceară intrarea României şi Bulgariei în Schengen, fără acordul Austriei. Nici Austria nu respectă Tratatul de Aderare, aşa că Parlamentul European poate vota o excepţie de la regula unanimităţii în acest caz.

Austria poate fi trasă la răspundere prin pierderea dreptului de participare   la Consiliul European.

Statele membre ale UE pot încetini sau anula relaţiile comerciale cu Austria, ca răspuns la atitudinea sa de blocare a României şi Bulgariei.

 Ţările UE, în primul rând România şi Bulgaria, pot opri relaţiile diplomatice cu această ţară, până la soluţionarea admiterii în spaţiul Schengen.

Fără acţiuni de răspuns şi pedepsire a Austriei, pentru blocarea admiterii în spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, dar admiterii Croaţiei, mult mai vulnerabilă la procesul migraţiei, UE se poate aştepta şi la alte reacţii de acest gen, din partea Austriei sau a altor ţări.

Poziţia clară a UE, ca România şi Bulgaria să intre în spaţiul Schengen în anul 2023, este călcată în picioare de Austria, stat membru al UE. Mai sunt câteva luni şi este greu de crezut că va mai fi luată decizia extinderii spaţiului Schengen anul acesta. O palmă pe obrazul UE, care nu este în stare să pună la punct o ţară membră care îi ignoră deciziile.

Iar la regula unanimității în luarea unor decizii, trebuie aduse modificări, care să oprească acţiunile ilogice şi motivate de interese străine UE, cum este acum cazul Austriei.