Augustin Zegrean condamnă CCR pentru amestecul în alegerile prezidenţiale. Cine are dreptate?

Au fost şi sunt discuţii ample în spaţiul public după invalidarea de către BEC a candidaturii lui Călin Georgescu. Au intervenit împotriva invalidării şi factori externi, de la Moscova şi preşedintele Poloniei, Andrzej Duda. Echipa Trump a tăcut după invalidare, nu este clar motivul.

Călin Georgescu Inquam Photos

Urmează o posibilă invalidare la CCR a candidaturii lui George Simion, care va aprinde iarăşi spiritele.

Judecătorul Augustin Zegrean nu este un fitecine. Este fost preşedinte al CCR, cunoscător fin al atribuţiilor şi legislaţiei în care funcţionează CCR.

Iată ce spune Zegrean într-un recent interviu

„Nici în cazul lui Călin Georgescu nu trebuia respinsă candidatura, pentru că alegerile se câștigă la urne, nu la judecătorie. E o greșeală fundamentală interzicerea participării la vot. În România, legislația prevede toate condițiile necesare pentru a putea candida. S-au găsit alte motive, descoperite sau inventate de Curtea Constituțională. Ce au făcut este foarte grav”.

 „De acum vor putea face oricând același lucru, pentru că vor invoca practică pe care ei au creat-o“.

Are dreptate Augustin Zegrean?

Să punem faţă în faţă  aceste declaraţii cu  argumente din motivarea deciziei CCR, apărută între timp, iar cititorii pot să-şi facă o idee despre cine are dreptate.

Baza legală a acţiunilor CCR, privind validarea sau invalidare unor candidaturi:

ARTICOLUL 142 (1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.

ARTICOLUL 146 (Atribuţii CCR)

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;

l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.

(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

Art. 38 din Legea de 47/1992, privind organizarea şi funcţionarea CCR spune:

Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României.

Este CCR  îndreptăţită de Constituţie şi legile ţării să valideze sau invalideze candidaturile la alegerile prezidenţiale? Îi las pe cititori să decidă.

În motivarea deciziei privind invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu, CCR explică:

Curtea a constatat că procesul electoral privind alegerea Preşedintelui României desfășurat în perioada septembrie–decembrie 2024 a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele sale de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esenţiale ale alegerilor democratice (paragraful 5 din Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024).

Anchetele penale activate în 2025, împotriva lui Călin Georgescu, a lui Potra şi  a mercenarilor săi, confirmă decizia de anulare a alegerilor. Anchetele penale s-au soldat până în prezent cu arestări, control judiciar, percheziţii. Um mesaj al lui Potra îndeamnă militarii să aresteze toţi generalii şi conducerea statului. Ce s-ar fi întâmplat dacă Georgescu câştiga preşedinţia? O lovitură de stat şi trecerea României sub dictatură?

Este probabil că CCR să fi avut acces şi la alte documente, clasificate, pe care nu le-a menţionat în motivarea deciziei de invalidare a candidaturii lui Georgescu.

Este clar din toate dovezile apărute ulterior anulării alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024: Călin Georgescu are orientare prorusa, de retragere a României din UE şi NATO. A fost ajutat cu intervenţii în favoarea sa ale unor oficiali de la Moscova, care confirmă orientarea sa în politica globală.

Se pune întrebarea de ce să procedeze CCR la invalidarea candidaturii, şi să nu lase cetăţenii să decidă la vot. Răspunsul este: cetăţenii nu puteau avea acces la informaţiile la care avea acces CCR, nu au capacitatea juridică şi constituţională să interpreteze riscurile la care expunea ţara o astfel de candidatură. Sunt numeroase exemple de ţări care au ajuns în dictatură (Rusia), pentru că nu au existat instituţii cu putere de decizie în aprecierea candidaturilor la funcţii importante în stat.

Curtea a făcut referire, în hotărârea menționată (de anulare a alegerilor prezidenţiale  din 2024), la atingerile aduse principiilor democrației, statului de drept și suveranității, precum și dreptului de a alege și de a fi ales (paragrafele 5–9) și a stabilit că statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni orice interferență nejustificată în procesul electoral prin raportare la principiile constituționale (paragraful 10). Curtea a dezvoltat aceste aspecte în paragrafele 11–18 din hotărârea menționată și a concluzionat că gravitatea încălcărilor aduse principiilor și valorilor constituționale determină anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României din anul 2024.

Curtea a subliniat că, prin realizarea acestui control constituţional şi democratic asupra procesului electoral, îşi îndeplineşte atribuţia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României, a cărei ultimă finalitate este restabilirea încrederii cetăţenilor în legitimitatea democratică a autorităţilor publice, în legalitatea şi corectitudinea alegerilor, precum şi înlăturarea oricăror suspiciuni de natura celor constatate în cauză. Sunt astfel protejate atât drepturile electorale ale cetăţenilor (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), cât şi fundamentele ordinii constituţionale, premise esenţiale pentru menţinerea caracterului democratic şi de stat de drept al României”.

Sunt îndreptăţite atribuţiile pe care şi le-a asumat CCR în procesul electoral de alegere a preşedintelui României? Cititorii vor aprecia în felul lor, funcţie de orientarea politică şi democratică aceste explicaţii date de CCR.

Este mai bună ideea să lăsăm alegătorii să decidă, în necunoştinţă de cauze şi temeiuri juridice? Iarăşi o întrebare dificilă. Personal consider îndreptăţite argumentele CCR, riscul cel mare fiind intrarea României într-o epocă nefastă, o dictatură mascată de democraţie, ca în multe alte ţări, unele vecine cu noi.

Referitor la decizia BEC, de invalidare a candidaturii lui Călin Georgescu,  CCR menţionează:

O asemenea învestire a BEC realizată de Curtea Constituțională rezultă din folosirea sintagmei „prin raportare la principiile şi valorile constituţionale” în contextul evaluării de către noul BEC a candidaturilor depuse.

Cred că şi fără evaluări juridice sofisticate, alegătorii trebuie să răspundă la întrebarea: poate fi preşedinte al României, un cetăţean care, după alegere jură să apere Constituţia şi legile ţării, iar înainte de alegere contestă, neagă, atacă Constituţia României? Inclusiv cu ajungerea în cadrul penal al activităților sale. De răspunsul la această întrebare depinde înţelegerea intervenţiei CCR în cadrul electoral al alegerilor prezidenţiale.

George Simion este susţinătorul lui Călin Georgescu şi omul care îi împărtășește convingerile şi proiectele.  Validarea sau invalidarea candidaturii sale la CCR se va lovi de aceleaşi probleme. Simion n-a fost doar susţinătorul lui Călin Georgescu, dar şi complice în atacarea statului de drept, a Constituţiei şi legilor României. Nu văd cum ar trece de filtrul CCR explicat mai sus.

Chiar mai mult, Simion a declarat ca membrii BEC care au invalidat candidatura lui Călin Georgescu, să fie jupuiți in piața publică.

Vor urma şi alte dezbateri în spaţiul public, unii comentatori sunt de acord cu deciziile CCR, alţii nu sunt de acord. Aceste dezbateri sunt dovada democraţiei autentice existente acum în România, şi care nu ar putea avea loc în Rusia, de exemplu.

Cei care nu sunt de acord cu prevederile actuale ale Constituției, trebuie să înțeleagă că poate fi schimbată, dar printr-un proces complex prevăzut în Constituție. Sau prin lovitură de stat.