Opinii

Cea de a 23-a ediție a Transilvania International Film Festival (TIFF) a oferit – în cadrul competiției de lungmetraj a „Zilelor Filmului Românesc” – primele proiecții naționale ale filmului „Săptămâna Mare”.

Aș vrea să fiu foarte clar de la început: subreprezentarea Europei Centrale și de Est la nivelul angajaților UE, mai ales în funcții de conducere, reprezintă o amenințare la adresa democrației europene!

Evoluția războiului de agresiune, pe scară largă, pe termen lung al Rusiei în Ucraina ar trebui să îngrijoreze tot mai mult.

Prima și cea mai importantă lecție a alegerilor locale și europarlamentare este confiscarea patriotismului de către partidele extremiste AUR și SOS.

În 1984 a fost director de studii la Institutul Internațional pentru Drepturile Omului „René Cassin” din Strasbourg, iar apoi ajunge vicepreședinte al Asociației Profesorilor și Cercetătorilor în Drepturile Omului.

În principiu, cel puțin în principiu, președintele unei țări care este și singura putere nucleară în UE și care se dorește a fi lider de război în numele democrației europene, chiar dacă asta ar implica și trimiterea de trupe în Ucraina pentru a lupta cu invadatorii ruși, nu ar putea să fie bănuit

Una dintre străzile legendare ale orașului este și strada Fântânii, care și-a luat numele de la Cișmeaua Roșie, aflată pe Calea Victoriei, coborând pe lângă mai multe fântâni largi, cu jgheaburi și bănci de odihnă.

Intervențiile publice avute recent la emisiunile de televiziune din R. Moldova, „Puterea a 4-a”, de la Național 4, moderată de domnul Gheorghe Gonța (vezi aici) și „Secretele puterii”, de la Jurnal TV, moderată de domnul Alex Cozer (vezi aici), au generat numeroase preluări parțiale.

Ungaria, cel mai sceptic membru al blocului comunitar, preia președinția rotativă a Consiliului UE. Acest lucru ar putea avea repercusiuni între altele asupra procesului de aderare a Ucrainei. La ce să ne așteptăm?

A fost vreun român consultat prin referendum când președintele Iohannis s-a hotărât să-și depună candidatura la șefia NATO sau la orice funcție europeană? A fost careva consultat măcar pe Facebook? A participat cineva la vreun focus grup măcar?

România a decis să doneze Ucrainei un sistem Patriot din cele câteva achiziționate pentru propria sa apărare și, eventual, apărarea aliaților din NATO aflați în nevoie.

Vladimir Putin, președintele Rusiei, a făcut o vizită în Indo-Pacific, la statele în care este încă primit fără a risca arestarea prin punerea în aplicare a mandatului Curții Penale Internaționale pentru răpirea, deportarea și darea spre adopție forțată a copiilor ucraineni.

Ultimul atac ucrainian asupra Sevastopolului din Crimeea s-a soldat, conform guvernatorului oraşului, Mikhail Razvozhaev: „Avem 124 de victime, inclusiv trei copii morți și doi adulți morți".

Nimeni nu dispune acum în lume de fondurile necesare pentru a răspunde ambelor scenarii geo-strategice care decid în acest moment soarta omenirii.

Indiferent de cât de bine pregătit este un elev înaintea examenelor, poziția sa nu este una comodă, iar cei din jurul său de multe ori deși au intenția de a-i fi alături, fac greșeli, care-i amplifică nesiguranța și stresul.

Conflictul PSD-PNL legat de data alegerilor prezidenţiale capătă, pe zi ce trece, cote tot mai înalte.

Vineri seara, la Ateneu, a avut loc un eveniment de excelență științifică, academică, culturală, socială și de diplomație.

Uniunea Europeană și NATO „au provocat” invadarea de către Rusia a teritoriului Ucrainei și războiul aflat în plină desfășurare deoarece și-au manifestat intențiile clare de extindere înspre est.

Scriu aceste rânduri cu o zi înaintea celui de al doilea meci al echipei naționale de fotbal la Campionatul European din Germania.

Este extrem de grav ceea ce se spune acolo, dar, din punctul meu de vedere, adevărata tragedie este că nimănui nu-i mai pasă de orice acuzații, dovezi sau mărturii care tot apar despre încălcările flagrante ale regulilor războiului.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a hotărât să doneze Ucrainei un sistem Patriot. Decizia a iscat ample dezbateri în spațiul public românesc.

Ultimele declaraţii ale lui Putin ne arată un personaj disperat, care ameninţă lumea cu tot felul scenarii sumbre.

La câteva luni de alegerile din SUA, Viktor Orban alege un logo care trimite direct ambițiile pe următoarele șase luni ale Europei direct în curtea ideologică a lui Trump, marele său prieten și inspirator ideologic.

Ines Gavriluț se ocupă de Europa de Est la organizația neguvernamentală Bruno Manser Fonds (BMF). Înființată inițial pentru salvarea pădurilor tropicale, organizația analizează între timp și defrișările din România.

România a demonstrat un nivel ridicat de expertiză tehnică și competență, pentru a se apăra împotriva amenințărilor aeriene avansate.

Cum notam în prima cronică despre recentul Festival de Operă de la București consacrat în acest an comemorării Centenarului Giacomo Puccini, s-a lansat la Opera Națională o nouă apariție editorială, „Hariclea Darclée. Diva muzicii lirice care a fermecat artiștii și publicul”.

În prima mea zi la Transilvania International Film Festival (TIFF) 2024, am avut șansa să văd două lungmetraje documentare de top, incluse în a treia ediție a competiției „What’s Up, Doc?” (până în 2022, secțiunea de documentar a festivalului clujean nu era competitivă).

A fost sau n-a fost „tsunami”? A fost zdrobită sau confirmată direcția UE din ultimii ani? A rezistat centrul politic sau nu? Depinde cum citim rezultatele.

Ce-a câștigat România din experiența candidaturii lui Klaus Iohannis la NATO, după ce a încurcat tot calendarul Alianței? Președintele s-a bazat pe trei state dilematic-atlantiste, Turcia, Slovacia și Ungaria.

Este din ce în ce mai vizibil că alegătorii din România şi-au pierdut încrederea în partide şi în candidaţii lor la alegerile din 2024.

Dispare conceptul de „lume multilaterală”, speranța teoretică predată nevinovaților studenți la relații internaționale care trebuiau să-și imagineze o asemenea lume non-divizivă înlocuind fracturile din perioada Războiului Rece.

Tema Marilor Coaliții a revenit, într-un loc unde nu exista o asemenea tradiție de maturitate democratică, mai ales după perioada rasistă care a caracterizat Africa de Sud.

Nu sunt microbistă şi nici nu mai sunt amatoare de transmisiuni sportive, care fac deliciul atâtor sute de mii de (tele)spectatori.