Tradiţii exotice incluse în patrimoniul UNESCO. Singurul loc din lume unde creveţii sunt pescuiţi cu ajutorul cailor
0Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii cuprinde 470 de obiceiuri, ritualuri, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale şi practici sociale din 117 ţări.
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) este cunoscută pentru implicarea sa în protejarea bunurilor culturale şi naturale din lume. În 1972, prin Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Cultural şi Natural al Lumii, a fost propusă o listă de 12 obiective din lume cuprinse în patrimoniul UNESCO. În prezent, în Lista Patrimoniului Mondial figurează 1.073 de bunuri şi locuri, din 167 de state.
Întrucât patrimoniul nu înseamnă doar clădiri, monumente istorice sau ale naturii, UNESCO a întocmit şi o Listă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în care au fost cuprinse tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natura şi la univers, tehnici legate de meştesuguri tradiţionale. Aceasta reuneşte 470 de elemente din 117 ţări.
Iată câteva dintre tradiţiile culturale imateriale care au fost recunoscute de UNESCO:
Castells, turnul uman din Spania
Cu o istorie de peste două secole, Castells este un obicei nelipsit din festivalurile anuale organizate în oraşele catalane. Turnurile umane sunt formate din "castellers" - femei şi bărbaţi de vârste şi constituţii fizice diferite, îmbrăcaţi în costume specifice - aşezaţi unii pe umerii celorlalţi. Cunoştinţele necesare pentru ridicarea acestor turnuri sunt transmise în de la o generaţie la alta şi pot fi învăţate doar prin foarte mult antrenament.
Obiceiul a fost adăugat în 2019 în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.
Jultagi, mersul pe frânghie din Coreea
Această tradiţie coreeană - adăugată în lista UNESCO în 2011 - este mai mult decât un mers obişnuit pe frânghie şi presupunea o combinaţie de elemente comice şi acrobaţii. Persoana care merge pe frânghie, la circa 3 metri deasupra solului, execută o serie de tumbe şi sărituri, dar şi spune glume, face mimă, cântă şi dansează, totul în timp ce este persiflat de un clovn, spre deliciul spectatorilor.
Jocul fecioresc din România
Practicat în zona centrală, de Vest şi Nord-Vest a României, jocul fecioresc este primul dans din ciclul de joc tradiţional, iar scopul acestuia este în primul rând iniţiatic. Dansul reprezintă o modalitate tradiţională de celebrare a bărbăţiei tinerilor din comunitate şi de afirmare a statutului social, având mai multe variante, în funcţie de comunitatea care îl practică. A fost inclus în 2015 pe lista UNESCO.
Pescuitul creveţilor cu calul, în Belgia
Oostduinkerke, Belgia este singurul loc de pe pământ unde creveţii sunt pescuiţi cu ajutorul cailor. Pescarii pricepuţi se ocupă de această îndeletnicire, de două ori pe săptămână, în perioada iunie-septembrie, când îşi mână caii în apa mării, paralel cu malul, trăgând plase în formă de pâlnie, creveţii fiind colectaţi în coşuri mari de răchită, agăţate de animale.
Tradiţia, cuprinsă pe lista UNESCO din 2013, dă comunităţii un puternic simţ al identităţii colective şi joacă un rol central în evenimentele sociale şi culturale, cum ar fi Festivalul creveţilor, două zile de sărbătoare, cu parada costumelor, concurs de prins creveţi pentru copii, teatru de stradă, şi circa 10.000 de vizitatori.
Vă mai recomandăm: