Speranţă pentru Centrul de boli rare. Consiliul Judeţean promite susţinere financiară

Problemele cu care se confruntă Centrul de referinţă pentru boli rare No-Ro, deschis anul trecut la Zalău de Asociaţia "Prader Willi" România cu sprijinul unor parteneri norvegieni, ar putea fi soluţionate în curând. După ce Primăria Zalău a redus la o treime faţă de anul trecut bugetul alocat funcţionării centrului, conducerea Consiliului Judeţean a anunţat că are deja soluţii pentru completarea bugetului acestei instituţii,

"Suntem în căutarea unor soluţii pentru a sprijini funcţionarea centrului în 2012. Cred că am şi găsit câteva dintre ele, dar le vom comunica doar în momentul în care vom identifica şi sursa de finanţare", a declarat Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, într-o conferinţă de presă.

De altfel, primarul Radu Căpîlnaşiu îi "ridicase mingea la fileu" preşedintelului CJS, declarând la ultima şedinţă a consiliului local, când două mame şi-au exprimat public nemulţumirea faţă de reducerea de către primărie a bugetului alocat centrului, că "ar fi cazul să contribuie la susţinerea financiară a centrului şi alte instituţii, cum ar fi Consiliul Judeţean - pentru că acolo vin la tratament şi copii din judeţ, pentru care Primăria Zalău nu poate plăti. Şi Casa de Asigurări de Sănătate ar putea aloca fonduri pentru aceest centru".

Centrul de referinţă pentru  boli rare No-Ro, primul de acest gen din România, a fost deschis la sfârşitul lunii iunie 2011, în prezenţa lui Cseke Attila, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, şi a omologului său din Norvegia. Proiectul  a fost iniţiat de Asociaţia Prader Willi împreună cu partenerii săi norvegieni, în cadrul unui parteneriat, în valoare de aproape două milioane de euro.

Centrul se adresează persoanelor care suferă de boli rare din toată ţara şi cuprinde un serviciu de zi pentru terapie specifică adresată copiilor care suferă de boli rare, activităţi recreative şi educaţionale, consiliere, suport etc.

Centrul din Zalău reprezintă o premieră în lumea medicală românească. De altfel, la nivel european mai există doar alte două centre atât de bine dotate – la Franbu, Norvegia, şi în oraşul suedez Agrenska.