Sălăjeanul care a plătit cu închisoarea pentru credinţa sa
0Vasile Oros (86 de ani), născut în satul Bădăcin, este unul dintre puţinii sălăjeni în viaţă, care au avut onoarea de a-l cunoaşte personal pe Iuliu Maniu. Simpatia sa faţă de „Sfinxul de la Bădăcin” şi apartenenţa la Biserica Română Unită cu Roma l-au costat şi două săptămâni de arest.
Vasile Oros, sau baciu Vasile, cum îi spun consătenii din Bădăcin, îşi aminteşte de vizitele pe care le făcea Maniu la şcoala din sat. „Eram anunţaţi cu câteva zile înainte că, la o anumită dată, va veni în vizită Excelenţa Sa Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului de Miniştrii. Excelenţa Sa venea pe la noi pentru că aici în Bădăcin avea casa natală şi tot el a fost acela care a construit şcoala în care învăţam noi”, îşi aduce aminte baciu Vasile. În 1933, octogenarul de astăzi intra pe băncile şcolii. Vizitele fostului premier interbelic în sală de clasă erau o adevărată sărbătoare pentru elevi şi decurgeau după un tipic bine stabilit. „Când intra în clasă noi îl salutam cu <<Lăudat să fie Iisus Hristos!>>, iar apoi aşteptam cuminţi să ne întrebe câte ceva. În primul rând, îl întreba pe învăţător care copii sunt buni la învăţătură, iar apoi mergea la fiecare în parte şi, dintr-o gentuţă de piele scoatea câte o pungă de bomboane şi o împărţea elevilor cu note bune. Pentru a-i încuraja pe cei care nu primeau bomboane, le promitea că le va aduce şi lor bomboane, la o vizită viitoare, dacă vor învăţa bine”, îşi aminteşte octogenarul din Bădăcin.
Bomboane de la Excelenţa Sa
Fără a se lăuda, baciul Vasile spune că şi el a „mâncat bomboane de la Excelenţa Sa, până l-a durut stomacul” şi, pentru că era bun la învăţătură, era invitat şi să participe la slujbele care se ţineau în casa familiei Maniu, unde era amenajată o capelă. „Am cântat în capelă până în 1948, când a venit „sugrumarea”. Şi după 1990, când am revenit la greco-catolicism, am continuat să cânt în strană”, mai spune baciu Vasile, care prin „sugrumare” înţelege interzicerea, de către comunişti, a Bisericii Române Unite cu Roma.
A făcut puşcărie
În 1948, Vasile Oros era în armată, la Cluj. A aflat de la soţia sa, printr-o scrisoare, că reprezentanţii regimului comunist l-au alungat pe preotul greco-catolic şi că miliţienii îi forţează să treacă la ortodoxie. „După acea scrisoare, care a fost citită şi de superiori, am ajuns să stau la arest. Doar pentru că eram greco-catolic...Nu credeam că voi mai ieşi de acolo. Dar am avut noroc, că soţia mea avea un unchi, care a trecut la comunişti, şi el a reuşit să mă scoată din arest”, rememorează Vasile Oros.
În celula lui Maniu
În urmă cu patru ani, în 5 februarie, baciu Vasile a ajuns şi la Sighet în celula care a fost închis şi unde a murit Iuliu Maniu. Vizibil emoţionat, octogenarul spune că l-au trecut fiorii când a văzut condiţiile în care comuniştii l-au ţinut pe „Excelenţa Sa”. „Noi nu avem dreptul să ne plângem. Suferinţele noastre sunt prea puţin importante. Excelenţa Sa a suferit precum un martir. N-am înţeles niciodată cum au putut comuniştii să-i facă aşa ceva unui om care toată viaţa şi dedicat-o ţării”, adaugă Baciu Vasile.