Safari apicol în Sălaj: cum pot fi atraşi turiştii la mierea albinelor româneşti
0Pentru că apicultura a reprezentat, dintotdeauna, unul dintre punctele forte ale Sălajului, crescătorii de albine vor să îşi ducă acum meşteşugul la un nou nivel: să atragă turişti în stupine, aşa cum fac de ani buni slovenii, polonezii, ucrainienii şi apicultorii din alte ţări cu tradiţie în domeniu.
Turismul apicol nu este un termen inventat de crescătorii de albine din Sălaj. El reprezintă o importantă sursă de venituri pentru apicultorii din alte ţări europene, care au speculat din vreme interesul orăşenilor, de orice naţie, pentru a vedea, pe viu, ce înseamnă un stup, o stupină, cum se recoltează mierea sau polenul sau ce gust are mierea direct de la sursă, fără să fie trecută prin procesare.
Intrarea apicultorilor sălăjeni pe această piaţă a devenit posibilă încă de anul trecut, când Asociaţia ”Sălaj Plus” a realizat o hartă interactică ce aduce, pe lângă identificarea obiectivelor de patrimoniu cultural şi natural ale judeţului, promovarea a două alte categorii inedite a acestora: gastroturismul (ferme familiale, crame tradiţionale, producători individuali etc.) şi safari apicol (stupine ale apicultorilor sălăjeni). Harta, disponibilă online, propune două trasee de safari apicol: unul de o zi, ce include vizitarea a trei stupine, şi unul de două zile, cu vizite la şapte astfel de locaţii. Fiecare stupină este reprezentată pe hartă şi, un simplu click pe punctul ce o localizează oferă informaţii suficiente despre proprietarul ei, despre atracţiile locului, precum şi coordonatele geografice ale acesteia.
Printre apicultorii incluşi în aceste trasee de safari apicol se numără şi Aurelia Cozma, din Rus, unul dintre cei mai activit crescători de albine din judeţ, cu participări la târguri şi schimburi de experienţe în toată Europa.
”Am văzut un astfel de turism în Ucraina, în Polonia, iar de Slovenia nu mai vorbesc: ei sunt ”profesori” în asta. Oferă foarte multe servicii - de la masaje cu miere şi împachetări cu ceară, la degustări. Şi noi putem face asta, fără prea mare efort”, estimează apicultorul, care împlineşte anul acesta 30 de ani de când se ocupă de acest meşteşug.
Potrivit acestuia, turişti interesaţi nu ar fi doar străinii, ci şi românii de la oraş care - spune el - ”nu au pus niciodată mâna pe o albină”. ”Eu lucrez foarte mult cu Asociaţia Română de Apiterapie şi am fost surprins să văd cât interes există, mai ales din partea românilor”, explică el, încrezători că intrarea apicultorilor sălăjeni pe piaţa turismului apicol va fi un succes.
De aceeaşi părere este şi un alt apicultor intrat în safari, Daniel Berar, din Jac. ”Eram, anul trecut, la Beliş, în pastoraţie, şi a venit un grup de enghezi şi de germani să le arăt albine. Nu am mai văzut aşa ceva. Erau atât de miraţi - m-au pus să le desfac lada, să vadă ce se întâmplă. Le-am dat să guste miere din fagure şi nu le-a venit să creadă. Este clar, există interes pentru aşa ceva”, îşi motivează el încrederea în acest tip de turism.
De altfel, iniţiativa este sprijinită şi de administraţia judeţului. Preşedintele Consiliului Judeţean, Tiberiu Marc, i-a îndemnat pe toţi apicultorii sălăjeni, reuniţi zilele trecute în şedinte de bilant a Asociaţiei Crescătorilor de Albine din Sălaj, să se implice în proiecte vizând turismul apicol, activitatea putându-i salva în perioadele în care vremea nu ţine cu albinele.
”Este una dintre soluţiile prin care se pot obţine venituri suplimentare, şi nu mici, şi care vă pot completa veniturile şi în perioadele mai puţin bune pentru apicultură, pentru că turiştii se mişcă şi atunci când albinele nu au cules, se mişcă şi atunci când din diverse motive nu e o perioadă foarte potrivită pentru apicultori. Mulţi plătesc ca să consume şi să vadă produse naturale. Sunt oameni din ce în ce mai mulţi care sunt atenţi la sănătatea lor şi a familiilor. Prin urmare, dacă există disponibilitate şi condiţii care ţin doar de prezenţa dumneavoastră acolo, se poate face din asta un act comercial. Nu trebuie să vă transformaţi în gazde pentru nişte vizitatori care vin, degustă, vă mulţumesc şi pleacă ci să intraţi în relaţii comerciale cu un operator economic care e dispus să plătească pentru aşa ceva. S-ar putea să vă pară utopic aşa ceva, dar în Polonia există apicultori care câştigă mai mult din turism decât din valorificarea mierii. Sigur, asta se face în timp", a precizat Marc.
Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei ”Sălaj Plus”, o agenţie de turism din Bucureşti şi-a exprimat deja interesul să includă, începând, probabil, din această primăvară, traseele de safari apicol şi cele de turism gastronomic din Sălaj în pachetele de servicii oferite.
Cei care vor să consulte traseele de safari apicol o pot face accesând harta interactivă: www.salajplus.ro – link-ul: http://salaj-turism.map2web.eu/.
An dezastruos pentru apicultorii din Sălaj. Preţul mierii se va dubla – avertizează ei
Un tânăr din Sălaj a deschis o fabrică de produse apicole care ajung în casele a mii de români