Românca emigrată în Anglia care a sădit 15.000 de copaci în Făgăraş: „E pădurea Europei, nu este doar pentru români“
0Tânăra a reuşit să dea o latură ecologică proiectului său muzical, astfel că încasările obţinute din vânzarea primului său album au fost folosite pentru împădurirea unei zone din ţara natală.
Deşi a plecat din România în Anglia în urmă cu mai bine de 20 de ani, zălăuanca Nicoleta Cărpineanu - sau DJ Nico de Transilvania, după cum este cunoscută în lumea muzicală - nu şi-a uitat rădăcinile.
Aşa se face că pornind de la primul său album, "Be One", unul ce propune o fuziune originală, plină de energie între muzica electronică şi sunetele tradiţionale româneşti, artista în vârstă de 39 de ani a pornit un nou proiect, de această dată dedicat protejării mediului înconjurător.
Toate fondurile rezultate din vânzarea albumului, precum şi banii strânşi în urma unei campanii derulate în Marea Britanie, au fost folosiţi pentru a planta, în Munţii Făgăraş, 15.000 de copaci.
"Mi-am început călătoria artistică în Brighton, acolo unde am învăţat să mixez pe muzica românească, din dorinţa mea de a menţine legătura cu ţara în care m-am născut. Îmbinarea talentului meu artistic cu dorinţa arzătoare de a face bine pentru natura şi pământul care m-au crescut au apărut firesc; am copilărit lângă o pădure, mă simt conectată de păduri, de natură, în general. În primăvara acestui an, printr-un proiect-pilot, am plantat 100 de stejari în satul Cobor, pe colinele Transilvaniei, din donaţiile primite pentru albumul Be One. Am vrut să demonstrez că dacă eu pot să fac singură un astfel de lucru, împreună reuşim mult mai mult. A fost un sentiment deosebit pentru mine să văd cum muzica se transformă în natură, având în vedere că fiecare album vândut a însemnat un stejar sădit", spune Nico.
Muzică pentru natură
Mărturiseşte că şi-a dorit să îmbine pasiunile într-un proiect, iar albumul să aibă un impact pozitiv în lume, să protejeze natura şi tradiţiile. Aşa a apărut ONG-ul “Forests Without Frontiers” (Păduri fără frontiere - n.n.), un apel ce a prins mult mai bine la străini decât în rândul românilor: "Lucrez de mult timp la proiecte legate de protejarea pădurilor şi promovarea României din acest punct de vedere. Sunt foarte pasionată de acest subiect, eu copilărind lângă o pădure, mă simt foarte conectată de păduri şi mediu în general. Ideea a fost de a continua acestă muncă, dar cumva de a o lega de munca mea de artist. Mă bucură faptul că oameni din Anglia şi din alte state europene, dar şi companii s-au alăturat acestui proiect. Practic, este pădurea Europei, nu e doar pentru români".
Cu o cauză convingătoare, de a readuce la viaţă pădurile virgine din Transilvania, şi cu talentul ei, Nico a reuşit să strângă prin fundaţie ei fonduri suficiente pentru a planta 15.000 de arbori, în apropierea Lacului Vidraru, pe un teren de trei hectare, pus la dispoziţie de Fundaţia Conservation Carpathia. "Puieţii vor fi introduşi într-o arie naturală de protecţie a pădurilor, Natura 2000, înlocuiţi dacă este cazul şi îngrijiţi până la maturitate. Mi-am dat seama de faptul că protejarea mediului este legată intrinsec de protejarea tradiţiilor, instrumentelor şi folclorului. Dacă pierdem pădurile, pierdem şi comunităţile de acolo, se risipeşte cultura lor populară. Atât pădurile, cât şi tradiţiile au nevoie de protecţia noastră, a tuturor”, spune Nicoleta Cărpineanu.
Planuri ambiţioase
La rândul său, Christoph Promberger, director executiv al Fundaţiei Conservation Carpathia, susţine că iniţiativa artistei de a combina natura cu conservarea, artele şi comunităţile este una fantastică. "Suntem încântaţi să lucrăm împreună pe această temă, avem obiective asemănătoare şi terenuri pentru a sprijini dezvoltarea proiectului”, menţionează acesta.
Planurile româncei nu se opresc aici. În următorii cinci ani, artista doreşte să planteze nu mai puţin de un milion de copaci în zonele defrişate din România. "Planeta a pierdut multă pădure în ultimii ani, iar Forest without frontiers îşi propune să lase arbori pentru generaţiile ce vin. Viziunea mea este ca peste ani să îmi văd fiul, astăzi adolescent, împreună cu copiii lui, plimbându-se prin această pădure, aşa cum o făceam şi eu când eram mică, în pădurea de lângă casa bunicii. Îmi place să spun că proiectul din Munţii Făgăraş este, de fapt, pădurea tuturor, pentru că fiecare are ocazia să se implice".
Mai puteţi citi: