Prima investigare dendrocronologică completă a unei biserici de lemn sălăjene. Concluziile neaşteptate ale cercetării
0Proiectul de voluntariat în cadrul căruia a fost reabilitată o veche biserică de lemn din Sălaj, aflată într-o stare avansată de degradare, a prilejuit derularea unei cercetări în premieră pentru Sălaj.
Inclusă pe lista monumentelor istorice salvate în cadrul proiectului "Ambulanţa pentru Monumente - Transilvania Sud", Biserica de lemn de la Brusturi a devenit primul lăcaş de cult de acest fel ce a făcut obiectul unei datări dendrocronologice complete. Cercetarea realizată la iniţiativa istoricului sălăjean Bogdan Ilieş a făcut posibilă datarea fermă a bisericii.
Intervenţia de urgenţă pentru punerea în siguranţă a monumentului istoric de la Brusturi s-a derulat în lunile octombrie şi noiembrie 2018, lucrările vizând repararea acoperişului, mai exact schimbarea învelitorii de şiţă, puternic deteriorată, cu una nouă, care să rezolve problema infiltrărilor de apă în interiorul bisericii. Reparaţiile au fost realizate în cadrul programului ”Ambulanţa pentru monumente - Transilvania Sud”, proiect-pilot susţinut de către Alteţa Sa Regala Prinţul de Wales şi coordonat de Asociaţia “Monumentum”. Demersul în sine a constituit o premieră la nivelul judeţului, întrucât lucrările la această biserică au fost realizate în principal cu ajutorul voluntarilor, iar costurile aferente au fost acoperite în bună măsură din donaţii.
Cercetare în premieră pentru Sălaj
Concomintent cu acest proiect a avut loc şi o altă premieră pentru cercetarea monumentelor din Sălaj. Este vorba de prima cercetare dendrocronologică completă a unei biserici de lemn din Sălaj. "Scopul investigaţiei a fost de a determina ştiinţific anul de construcţie a bisericii, precum şi datarea eventualelor intervenţii ulterioare. Metoda dendrocronologică de datare a construcţiilor din lemn se bazează pe studierea inelelor anuale de creştere ale arborilor, prelucrarea şi citirea probelor prelevate (stânga şi jos - foto Bogdan Ilieş) într-un laborator de specialitate şi în final compararea rezultatelor obţinute cu o serie de creştere a inelelor etalon. În funcţie de concluziile comparaţiei, dendrocronologii pot să spună în ce perioadă a fost lemnul din care a fost construită biserica. Analiza probelor a fost realizată de către Anno Domini Dendrolab din Miercurea-Ciuc", a precizat istoricul sălăjean.
Potrivit acestuia, cercetarea dendrocronologică a infirmat datarea sugerată de inscripţia de pe portalul bisericii, anume construirea bisericii în anul 1701: "În baza rezultatelor obţinute prin această metodă se poate afirma că biserica, inclusiv prispa, a fost realizată unitar, din copaci doborâţi în iarna anilor 1716/1717 şi vara anului 1717, bolta bisericii şi şarpanta fiind realizate în iarna anului 1719/1720 şi vara anului 1720. Cel mai probabil, construcţia bisericii a început în anul 1717 şi a fost finalizată în anul 1720. Turnul clopotniţă a fost realizat cu aproximativ trei decenii mai târziu decât restul bisericii. Când a fost citită incripţia de pe portalul bisericii, aceasta era deja ciuntită, partea de jos lipsind, şi, mai mult decât atât, modul în care a fost realizată arată că persoana care efectiv a dăltuit literele chirilice, probabil nu ştia să scrie şi doar a copiat un text".
Un studiu pentru identificarea celei mai vechi biserici din judeţ
Astfel, rezultatele obţinute în urma investigaţiei dendrocronologice corectează şi completează informaţiile ce se cunoşteau despre biserica de lemn din Brusturi. În opinia specialistului, realizarea unui studiu dendrocronologic amplu, care să stabilească vechimea lăcaşurilor de cult fără inscripţii de datare constituie o prioritate de cercetare pentru viitorul apropiat, mai ales în condiţiile în care în Sălaj, bisericile de lemn constituie unul dintre cele mai distincte elemente de indentitate. Mai mult decât atât, un demers complex ar putea stabili cu exactitate care este cea mai veche biserică de lemn din judeţ, având în vedere că titulatura este "revendicată" de mai multe monumente.
În judeţ s-au păstrat peste 90 de astfel de lăcaşuri de cult, dintre care 68 au statut de monument istoric, fiind ridicate între secolul al XVI-lea şi secolul al XIX-lea. "Cunoaşterea unor astfel de date pentru mai multe biserici de lemn sălăjene ar asigura perspective noi pentru înţelegerea modului în care această categorie aparte de monumente istorice au fost construite şi s-au transformat şi, de ce nu, ar putea oferi argumente solide pentru o rescriere a istoriei unor localităţi sălăjene", a mai precizat Bogdan Ilieş.
Costurile unei astfel de proceduri se ridică la circa 6.000 de lei.
Mai puteţi citi:
Se caută voluntari care să salveze de la ruină un monument istoric