Martirii masacrelor horthyste de la Treznea şi Ip, comemoraţi de urmaşi. Peste 200 de copii, femei şi bătrâni - măcelăriţi în urmă cu 74 de ani
0Pentru locuitorii din Treznea şi Ip - cele două localităţi martir din Sălaj, luna septembrie readuce în atenţie amintiri dureroase. Se comemorează, acum, masacrele săvârşite aici de armata horthystă imediat după Dictatul de la Viena.
Masacrul din Treznea a avut loc în 9 septemebrie 1940, ca urmare a Dictatului de la Viena, când trupele ungare horthyste au intrat în comună. Primele victime au fost copiii aflaţi cu vitele la păscut. Cadavrele lor au fost descoperite pe izlazul comunal. După ocuparea satului, unităţile maghiare au dezlănţuit măcelul rămas în istorie sub denumirea de „Masacrul de la Treznea“. Români şi evrei - în special femei, copii şi bătrâni - au fost masacraţi cu focuri de mitraliere, străpunşi cu săbiile şi baionetele, iar casele atacate cu grenade şi incendiate. În urma acestor incidente, au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români şi 6 evrei.
În amintirea acelor orori, marţi, 9 septembrie 2014, adică la 74 de ani distanţă, o ceremonie oficială organizată acolo de Instituţia Prefectului s-a dorit a fi o piedică în calea uitării.
”Urcăm în fiecare an pe poteca ce duce la mormântul martirilor din Treznea. Aş îndrăzni să spun că este o potecă spre istoria românilor. Este un urcuş spre cinstirea şi neuitarea martirilor de aici. (...) N-ar fi înţelept să ne răzbunăm martirii de aici, nici noi şi nici generaţiile care vin după noi. Dar durerea tăcută pe care o purtăm fiecare în sufletele noastre ca pe o lacrimă ne adună iată an de an la mormântul comun şi aici, la acest monument ridicat în memoria lor. Ştiu, dragii noştri martiri, că nu doriţi răzbunare. Voi doriţi neuitare. Jerbele de flori pe care le-am depus la mormântul comun, omagiu pios pe care-l aducem în fiecare an sunt gesturi simple, care arată preţuirea, cinstirea şi neuitarea veşnică a voastră. Dumnezeu să vă odihnească”, a declarat, la festivităţile de comemorare, prefectul Ionel Ciunt.
Duminicî, 14 septembrie, o ceremonie similară va avea loc în cealaltă localitate martir a Sălajului, Ip. Masacrul de acolo s-a petrecut la cinci zile de la tragedia de la Treznea. La Ip, sub pretextul răzbunării a doi militari unguri morţi într-o explozie înainte cu o săptămână, cu ocazia trecerii trupelor prin localitate, locotenentul Vasvári Zoltán din armata horthystă părăseşte în ziua de 13 septembrie 1940 localitatea Nuşfalău unde se afla cantonat, îndreptându-se cu compania sa spre comuna Ip.
Motivarea uciderii celor 157 de localnici este una fictivă, explozia producându-se din cauza unui defect de ambalaj al muniţiei, dovadă fiind faptul că cei patru români arestaţi au fost eliberaţi după aproximativ o lună.
FOTO Castelul crimelor de la Treznea, măcinat de timp şi de nepăsare