Invenţii care au schimbat lumea. De la bicicleta împinsă cu picioarele la cea cu pedale
0În spatele unei invenţii simple în aparenţă stă o istorie plină de controverse în ceea ce-i priveşte pe cei cărora le revine meritul de a fi creat mijlocul de transport pe două roţi.
Deşi există numeroase variante care circulă cu privire la cei care au inventat bicicleta, cert este că primul vehicul de acest gen nu semăna sub nicio formă cu varianta pe care o cunoaştem astăzi. De altfel, bicicleta nu a fost rezultatul unei singure idei geniale, multiplele îmbunătăţiri şi modificări ce i-au fost aduse de-a lungul vremii transformând-o într-un vehicul practic, sigur şi confortabil.
Primii paşi în conceperea unui vehicul cu roţi, acţionat de om, au fost făcuţi cu mult timp înainte ca bicicletă să devină un mijloc de transport. În 1418, inginerul italian Giovanni de la Fontana a construit un astfel de dispozitiv, cu patru roţi şi o frânghie conectate printr-un angrenaj. Patru secole mai târziu, un aristocrat german - Karl Drais - a început să lucreze la propria sa versiune a unui astfel de vehicul, tot cu patru roţi, pentru ca în 1817, să vină cu varianta cu două roţi. Cunoscut sub denumirea de "maşina de alergat", acest strămoş al bicicletei era confecţionat din lemn cu două roţi, fără pedale, cu o şa din piele şi cu un ghidon rudimentar din lemn. Întreg dispozitivul cântărea în jur de 50 de kilograme şi era împins cu picioarele.
Invenţia lui Drais a fost copiată de un producător britanic de trăsuri, Denis Johnson, pentru a le comercializa aristocraţilor dornici să încerce noi experienţe prin Londra. Aceşti căluţi s-au bucurat de foarte mult succes până când au fost interzişi pe trotuare, fiind consideraţi un pericol pentru pietoni
O altă variantă de bicicletă - una din lemn cu două roţi de oţel, cu pedale şi un sistem fix de viteze - numită velociped, a prins imediat la cei dornici de aventură. Nu este cert, însă, al cui este meritul pentru această invenţie. Totuşi, vehiculul era unul destul de periculos, având o roată supradimensionată în faţă, pe care erau fixate şi pedalele.
Fiu al unui grădinar din Londra, John Kemp Starley (1854-1901) este cel care a rămas în istorie drept inventatorul primei biciclete moderne. Se întâmpla în anii 1870, când acesta a venit cu ideea inovatoare a "bicicletei de siguranţă", una sensibil îmbunătăţită faţă de variantele care au circulat până atunci şi care făcea din mersul pe bicicletă o activitate mult mai confortabilă. În 1885, el a scos pe piaţă modelul "Rover", care a devenit extrem de popular. Avea roţile relativ egale, cu spiţe fixate alternativ, la stânga şi la dreapta osiei, un cadru în formă de romb, care o făcea rezistentă, uşoară şi sigură. Starley şi-a făcut bicicleta să meargă repede montând o roată dinţată mare la pedale şi simplificând deplasarea printr-un lanţ ce acţiona roata din spate. Îmbunătăţirea majoră care i-a asigurat succesul a fost cauciucul umplut cu aer, care a asigurat un mers mult mai lin.
Combinaţia specială de îmbunătăţiri şi faptul că le-a introdus atunci când se crease deja o modă a ciclismului au făcut din "Rover" o formulă de succes. Proiectul a fost copiat şi de alţi producători, forma bicicletei rămânând aproape neschimbată timp de aproape un secol. Mai recent, noile materiale extrem de rezistente, bazate pe fibre de carbon, au făcut posibile cadrele şi roţile turnate, dintr-o singură bucată.
Vă mai recomandăm:
Povestea lui „Do-Re-Mi“. Cum sună cântecul care a condus la apariţia notelor muzicale