Fundaţia prinţului Charles, interesată de banca de gene care salvează merii din grădinile de la ţară
025 de soiuri diferite de mere, culese de cercetătorii de la Jibou din grădinile de la ţară, cresc la Centrul de Cercetări Biologice din oraşul sălăjean precum într-o arcă a lui Noe, care le va asigura supravieţuirea în timp.
Iniţiativa a atras atenţia multor persoane, printre care se numără reprezentanţii Fundaţiei Mihai Eminescu Trust, ce funcţionează sub patronajul Prinţului de Wales, dar şi comisarul european pe probleme de agricultură, Dacian Cioloş.
Merele creţe, cele dulci şi în perspectivă, şi mai multe soiuri de pere ce se mai găsesc acum doar în ogrăzile bunicilor găsesc la Centrul de Cercetări Biologice Jibou o adevărată capsulă a timpului, care ne va ajuta să putem mânca, şi peste câteva zeci de ani, aromatele fructe. Iniţiativa de a avea la centrul de la Jibou prima bancă de gene din regiune destinată păstrării soiurilor tradiţionale de pomi fructiferi s-a concretizat începând din toamna anului trecut, când pe un teren al centrului au fost plantate câteva sute de port-altoiuri (puieţi de meri şi peri pădureţi) în care, în primăvară, au fost altoite soiuri de meri aduse din grădinile satelor sălăjene. Directorul centrului, biologul Cosmin Sicora, ne spune că din aproximativ 200 de puieţi astfel altoiţi, 80 la sută s-au prins şi sunt viabili, urmând ca la toamnă să fie mutaţi din pepinieră pe locul lor definitiv, situat tot în incinta centrului. „Avem 25 de soiuri de măr diferite. Sunt, în general, soiuri comune, dar de săptămâna viitoare pornim în căutarea unor soiuri mai deosebite. Pentru asta am cerut şi sprijinul preoţilor, pentru că ei cunosc mai bine comunităţile locale”, explică Sicora.
Iniţiativa centrului nu a rămas neobservată. Directorul spune că reprezentanţii Fundaţiei Mihai Eminescu Trust, ce funcţionează în România din 2000 sub patronajul lui Charles, prinţul de Wales, au luat legătura cu conducerea centrului după ce livada de meri de la Mălâncrav, judeţul Sibiu, de unde prinţul Charles îşi producea sucul de mere bio, s-a deteriorat din cauza nefolosirii pesticidelor. „Aveau soiuri care fără chimicale nu rezistă. Ale noastre sunt nu au nicio problemă dacă nu sunt stropite”, precizează Cosmin Sicora, adăugând că reprezentanţii fundaţiei i-au invitat, pentru început, la un seminar, în cadrul căruia să prezinte experienţa de la Jibou.
Şi comisarul european pentru agricultură Dacian Cioloş, de loc din Sălaj, s-a arătat impresionat de iniţiativa cercetătorilor de la Jibou. Mai mult, el s-a oferit să-i ajute să intre în legătură cu o pepinieră specializată, care să le permită să vândă puieţi din aceste soiuri aromate şi rezistente la boli, fără a avea nevoie de tratamente chimice.
Potrivit lui Sicora, nevoia unei astfel de „bănci de gene” porneşte de la faptul că, în goana după soiuri cu productivitate tot mai mare, soiurile locale, tradiţionale, de pomi fructiferi nu mai sunt cultivate, astfel că există pericolul real ca acestea să dispară odată cu uscarea pomilor în vegetaţie acum. Şi vorbim despre soiuri care, dincolo de faptul că dau fructe cu un gust deosebit, unic de cele mai multe ori, prezintă şi o altă mare calitate: sunt foarte rezistente la boli şi dăunători. Aceste soiuri au caractere genetice foarte valoroase şi se vor pierde, pentru că toată lumea cultivă acum soiuri comerciale, care sunt mult mai productive, dar care, însă, nu rezistă la boli. „Un astfel de soi poate produce bine patru sau cinci ani, după care dispar. Nu rezistă la boli dacă nu îl stropeşti de 14 ori pe an, nu va da producţie şi se va distruge. Iar acest lucru reprezintă un mare risc, pentru că în maximum 50 de ani, vom avea un fel de monocultură, cu soiuri exclusiv comerciale, iar în cazul unui atac al unei boli, peste 90 la sută din pomi ar putea dispărea”, explică Sicora riscurile rămânerii fără pomii pe care îi mai vedem, azi, prin curţile şi grădinile oamenilor de la ţară.