FOTO VIDEO Poveste de dragoste reeditată pentru promovarea tradiţiilor satului sălăjean
0Pasiunea pentru tradiţii şi autentic a unei tinere de 20 de ani s-a materializat într-un proiect dedicat satului natal şi promovării a tot cea ce este frumos în el.
O nouă poveste de dragoste din comunitatea rurală de odinioară a fost reeditată în micul sat sălăjean Marin, de către Patricia Toma, o tânăra în vârstă de 20 de ani a cărei ambiţie este să pună în valoarea locurile în care s-a născut, costumul popular al zonei, dar şi să reînvie tradiţii demult uitate.
După succesul de anul trecut al reconstituirii nunţii tradiţionale a stăbunicilor săi, Patricia a decis să continue demersul său de revigorare a satului natal, organizând, la finele acestei săptămâni, "Zilele AuGust la Marin". De această dată, evenimentul a fost unul mai complex, ce a cuprins nu doar reconstituirea unei întâmplări din satul sălăjean al secolului trecut, ci şi promovarea bisericilor de lemn din judeţ, prin organizarea unei expoziţii de fotografie şi a unei excursii cu bicicletele la două din lăcaşurile de cult, a straielor tradiţionale, printr-o paradă în costum popular, şi a cânepii, ca plantă cu multiple întrebuinţări, cultivată cândva în sistem gospodăresc de către ţăranii din Marin.
Firul poveştii
Manifestarea a mobilizat tineri şi bătrâni din sat, care au dat viaţă personajelor din povestea de nuntă a lui Iuanea lu` Fiţ şi a Floriţei Petrii Stropii, bunicii Patriciei. Sceneta s-a desfăşurat în curtea casei-muzeu din Marin, acţiunea fiind plasată în iarna anului 1960. Potrivit tradiţiei satului sălăjean al acelor vremuri, feciorii întorşi din armată - situaţie în care se afla şi Iuanea lu` Fiţ - erau buni de însurătoare. În aceste condiţii, tânărul îi propune fetei pe care o curta încă dinainte să meargă în cătănie să-i devină mireasă. Considerând că are o vârstă prea fragedă pentru măritiş - 17 ani, Floriţa Petrii Stropii îi cere să mai aibă puţină răbdare. Hotărât să se aşeze la casa lui, cu atât mai mult cu avea "voioajele" (cărămizi din lut şi paie, din care se construiau casele ţărăneşti - n.n.) necesare pentru a ridica o casă, Iuanea se "încredinţează" logodeşte pe rând, cu Anuţa, apoi cu Ileana, însă niciuna dintre relaţii nu rezistă.
Dezamăgit, tânărul îşi încearcă din nou norocul la prima lui iubită, Floriţa, acceptând, în cele din urmă, să aştepte cu nunta până în următorul an.
Eveniment tradiţional la Marin, Sălaj
Invitat, "Badea Cârţan"
La sărbătoarea bucuriei şi tradiţiei de la Marin a fost prezent şi globetrotterul Mirel Magop, cunoscut drept "Badea Cârţan", după ce în 2013 a făcut pe jos, în 116 zile, drumul legendarului ţăran român de la Cârţişoara, judeţul Sibiu, până la Roma. Magop a adus "Colţul Badea Cârţan", o campanie pe care a iniţiat-o cu scopul de a promova lectura prin donaţie de carte. "Lectura înseamnă cunoaştere, iar cărţile nu trebuie să stea în biblioteci, ci să circule din mână în mână, pentru a permite cât mai multor persoane să le citească", a precizat globetrotterul.
"Zilele AuGust la Marin" au cuprins şi un seminar pe tema cânepei, punându-se accent pe faptul că planta nu trebuie privită ca un drog, ci ca una cu multiple întrebuinţări. "De departe, cânepa este planta cu cele mai multe aplicaţii pe globul pământesc. Din cânepă se fac peste 14.000 de produse, de la berea de cânepă, la ulei, pâine, ţesăruri, medicamente şi chiar case din cânepă. Este planta cea mai completă, al cărei declin a survenit în 1920, atunci când pe piaţă a apărut un concurent puternic: plasticul - mult mai ieftin de produs", a explicat conf.dr. Avram Fiţiu, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Eveniment de promovare a cânepii, ca plantă tehnică
Pentru cei prezenţi, bătrânele satului au pregătit un preparat inedit - plăcinte cu cânepă, după o reţetă moştenită de la mamele şi bunicele lor.
"Am vrut să continuăm ceea ce am început în 2016, prin reeditarea unui nou eveniment din viaţa comunităţii mărinene, dar şi să oferim informaţii despre cânepă, care este privită în prezent ca fiind un drog. Cânepa a fost cultivată până prin anul 2000 şi la noi în sat, femeile folosind-o pentru a confecţiona ţesăturile din care erau realizate mai apoi costumele populare. Desigur, scopul principal al evenimentului îl constituie promovarea zonei, cu tot ceea ce înseamnă ea, de la locuri, la port, obiceiuri şi chiar a gastronomiei locale", a conchis Patricia Toma.
Vă mai recomandăm: