„Epidemie“ de obezitate în Sălaj

Studii realizate pe eşantioane arată că cel puţin 60 la sută din populaţie este supraponderală sau obeză. Evidenţele medicilor de familie din Sălaj indică în primele şase luni ale anului 181 de cazuri noi de obezitate. Nutriţionistul Marius Călinici apreciază că problema îmbracă un caracter „epidemic“.

Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Sălaj nu deţine cifre privind totalul cazurilor de exces de greutate din judeţ, însă medicii de familie au comunicat doar în şase luni anul acesta 181 de cazuri. În 2009, pe tot parcursul anului, 341 de persoane au intrat în „vizorul“ medicilor din cauza depăşirii greutăţii normale. Analizând aceste cifre, se poate constata că tendinţa este una de creştere a fenomenului.

Dr. Marius Călinici susţine că, în lipsa unor studii, nu se pot extrage concluzii pertinente din cifrele autorităţii de sănătate publică. „Din păcate, în România nu avem studii care să exprime ponderea obezităţii, dar din studii pe eşantioane se consideră că cel puţin 60 la sută din populaţie este supraponderală sau obeză”, afirmă nutriţionistul.

Cifrele raportate, adaugă el, constituie doar vârful icebergului, întrucât se vede cu ochiul liber pe stradă că avem foarte mulţi, la toate grupele de vârstă.
Dintre obezii înregistraţi anul acesta, 114 provin din mediul rural. Segmentul de vârstă cel mai afectat este cel între 15 şi 64 de ani (125), iar ca şi sex – femeile (112). 

De ce creşte frecvenţa obezităţii?

Modificarea stilului de viaţă reprezintă principala cauză a creşterii cazurilor de exces de greutate. Dr. Călinici spune că fenomenele de la care a pornit sunt industrializarea şi globalizarea, în primul rând la oraşe, dar şi la sate. Aici mecanizarea a dus la reducerea efortului fizic depus, dar în acelaşi timp s-a păstrat şi obiceiului de a mânca mai gras, mai consistent.

Potrivit nutriţionistului, globalizarea a dus obiceiurile alimentare „nesănătoase” din Occident, cum ar fi fast-food-urile.

Tot mai mulţi copii

În 2009, printre cazurile noi de obezitate s–au numărat 24 la copii de maxim 14 ani, în vreme ce anul acesta au mai apărut 15. Doctorul Călinici apreciază drept extrem de alarmantă frecvenţa în rândul copiilor, în condiţiile în care statisticile din prezent nu au relevanţă.

„Tentaţiile“ nu pot fi ţinute sub control, însă. Potrivit purtătorului de cuvânt al DSP Sălaj, Mihai Cheşeli, în incinta unităţilor şcolare nu se comercializează alimente nesănătoase, dar copiii au acces la cele din apropierea şcolilor.