De unde vine cel mai scurt nume de localitate din România. Istoria zbuciumată a satului Ip
0Două litere. Atât are cel mai scurt nume de localitate din România: Ip. Dincolo de numele special, localitatea din Sălaj se remarcă şi printr-o istorie zbuciumată, marcată de o mare tragedie.
Localitatea Ip, centrul comunei cu acelaşi nume, este situată în partea vestică a judeţului Sălaj şi a fost atestată documentar începând cu anul 1208 ca ”villa Ypu”. În ”Dicţionarul etimologic al localităţilor din Sălaj”, regretatul Gheorghe Chende Roman preciza că ”toponimul Ip are drept atimon antroponimul Ipolit, care-şi are originea în vechiu nume grecesc Hippolytos, format din elementele ”hippos” (”cal”) şi ”lyo” (a elibera, a da drumul, a dezhăma”, probabil cu referire la faptul că zona era una folosită la păşunatul cailor. ”Ip este un hipocoristic format prin scurtare de la Ipolit”, mai preciza autorul.
Istorie scrisă cu sânge
Dincolo de numele scurt - fiind cel mai scurt nume de localitate din România, satul din Sălaj este cunoscut şi din cauza tragediei care a avut loc acolo în noaptea de 13 spre 14 septembrie 1940, la câteva zile după Dictatul de la Viena. 157 de români, de la copii de nici doi ani la bătrâni de peste 80 de ani, au fost măcelăriţi de armata horthystă. Se întâmpla în perioada tulbure în care administraţia românească era înlocuită cu cea maghiară. Pretextul invocat de horthyşti a fosy un presupus atentat al localnicilor asupra militarilor unguri. Mai exact, s-a invocat faptul că o localnică le-ar fi dat unor soldaţi care transportau cu o căruţă muniţie un coş cu fructe, în care ar fi strecurat şi o grenadă. În explozia ce a urmat, au murit militarii (doi), dar a supravieţuit vizitiul, care le-a povestiti, apoi, anchetatorilor, ce s-a întâmplat: cei doi militari erau băuţi şi au fost neglijenţi în manevrarea muniţiei. Lămuririle au venit, însă, prea târziu pentru locuitorii din Ip, împotriva cărora horthyştii, cu sprijinul unor localnici de etnie maghiară, au pus la cale un veritabil plan de exterminare.
Profesorul Nicolae Pop povesteşte cum, la iniţiativa unor extremişti maghiari locali, baronul Farago Istvan şi învăţătorul Ujheyly Adalbert, în 13 septembrie este elaborat planul de exterminare a românilor din Ip, ca răzbunare pentru incidentul în care îşi pierduseră viaţa cei doi soldaţi unguri. „Pentru ca nici un român să nu scape viu, se pune la cale efectuarea unui recensământ al «porcilor graşi», în realitate un recensământ al familiilor de români şi a numărului de membrii ai acestora. Era nevoie de aşa ceva pentru că, iniţial, horthyştii au vrut să dea foc întregului sat, însă extremiştii le-au atras atenţia că acolo locuiau şi maghiari, aşa că trebuia făcută selecţia”, explică profesorul.
În seara de 13 septembrie, se organizează şase „echipe ale morţii”, formate din câte patru - şase honvezi (denumirea soldaţilor din infanteria maghiară) din unitatea condusă de locotenentul Vasvari Zoltan şi câte doi localnici, care să le servească drept ghizi. În jurul orei 23.00, „echipele morţii” au trecut la acţiune: au intrat în case şi, fără nicio explicaţie, au deschis focul. Unii români au fost împuşcaţi în case, alţii în curte, la zidul caselor sau, în semn de dispreţ, unii au fost împuşcaţi pe grămezile de gunoi din curte.
Un obelisc a fost dezvelit în centrul comunei în 1983. Coloana de iese din postament redă fiinţa neamului românesc, iar aripioarele pot fi comparate cu sicrie de diferite dimensiuni
Supravieţuitorii – extrem de puţin – au scăpat fie ascunşi de familiile maghiare din sat care nu împărtăşeau ura extremiştilor de la care a pornit măcelul, fie au trecut de vigilenţa soldaţilor fiind acoperiţi de cadavrele celorlalţi membri ai familiei. Trupurile celor ucişi de soldaţii au fost aruncate într-o groapă comună. Pentru că zona era ceva mai înaltă şi pentru că pe lângă ea trecea un pârâu, acesta s-a umplut, în zilele ce au urmat, de sânge. „Pentru a nu apărea o epidemie, după două săptămâni de la masacru autorităţile au dezvelit groapa şi au turnat peste cadavre var nestins”, povesteşte profesorul. Peste acel loc, care mai ascunde şi acum, învălmăşite în pământ, rămăşiţele pământeşti ale celor 157 de români, a fost ridicată, în 1984, o placă comemorativă, cu numele şi vârsta tuturor victimelor.Cele mai scurte nume de localităţi din lume au o singură literă!
Localitatea Ip are cel mai scurt nume din ţară, nu şi din lume. La nivel mondial, există cteva localităţi ale căror nume au o singură literă. Aşa este cazul localităţii Å (”râu”)din Suedia sau a unui sat din Franţa care se numeşte Y ("acolo").
Vă mai recomandăm:
Castelul crimelor din Treznea este lăsat să moară