Cum îşi exercita puterile Marţolea, personajul demonic al satelor sălăjene
0În calendarul superstiţiilor, zilele de marţi, sâmbătă şi joi sunt considerate momente temporale cu calităţi aparte faţă de restul săptămânii. De la miezul nopţii şi până la cântatul cocoşului, universul cultural sătesc este bântuit de o serie de fiinţe mitologice, precum strigoii ori Marţolea, ce pot provoca nenorociri celor care ignoră anumite interdicţii.
Cel mai temut personaj mitologic în satele sălăjene este, potrivit etnografilor, Marţolea. "Această divinitate răufăcătoare apare drept o personificare a acestei zile nefaste, tabuizată pentru efectuarea unor munci casnice, dar şi ca o întruchipare mitică a sufletului strămoşilor, având funcţii de control asupra comportamentului celor vii", susţine Olimpia Mureşan, etnograf în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău.
Deşi toţi bătrânii satului ştiu de Marţolea, de a cărei teamă marţi seara nu se toarce, nu se ţese şi nici nu se spală haine, puţin susţin că ar fi văzut-o, întrucât îşi face apariţia doar noaptea. "Cei care relatează despre ea spun că ar fi o bătrână slută şi răutăcioasă, sub forma unei clăi, cu faţă prelungă, cu gubă de cuie şi picioare de cal. Este o femeie-strigoi ce se poate metamorfoza în tot felul de dihanii hidoase şi înzestrată cu putere diavolească. Vine marţi seara pe la casele oamenilor şi verifică dacă i-a fost respectat obiceiul", explică etnograful.
Potrivit superstiţiilor din lumea veche a satului sălăjean, marţi seara era intezis, în special femeilor căsătorite, să lucreze, să fiarbă, să spele haine, să coacă pâine în cuptor, să toarcă, să depene, să pieptene, să măture ori să iasă din casă.
"Aşe m-am disat de rău, domne feri!"
"Dacă Marţolea găseşte vreo uşă deschisă, intră în casă, iar dacă uşa este zăvorâtă, încearcă să pătrundă prin diferite tertipuri. O dată ce reuşea să pătrundă în casă, se oferă să ajute la treburile casnice, astfel având ocazia să aplice pedepse celor ce nu-i respectau ziua. Dacă spălai haine, venea să te opărească, dacă făceai pâine, îţi ardea mâinile, dacă torceai, te sufoca, dacă lucrai, îţi strâmba gura", mai spune reprezentanta Muzeului.
În cercetările pe care le-a desfăşurat în mediul rural, sătenii în vârstă i-au relatat o serie de păţanii prin care au trecut şi în care a fost implicat şi acest personal mitologic. Lelea Florica Velii din satul Biuşa este una dintre cele care au avut de-a face cu puterea malefică a Marţolei: "Marţi sara nu lucram aproape nimic. N-am crezut, da de două ori am păţât. Aşe m-am disat de rău, domne feri. Nici nu-i tare de mult, am şi uitat că-i marţi sara, nu ştiu ce tăt am făcut. Am avut on spor la lucru, şi...când o fost noptea, domne feri, nu ştiu ce-am văzut, că nu vă pot spune, da o fost tare groznic lucru şi aşe m-am spăriet de rău...Şi-am mai păţât o dată, m-am spăriet. După ce m-am măritat, n-am putut ţâne tăte marţi sara că am avut prunci mulţi şi mult de lucru şi tăt aşe mi s-o arătat noptea în vis".
Copiii şi lăuzele, cei mai vulnerabili
De teama acestui personaj malefic, oamenii de la sate nu îşi lăsau singuri copiii în leagăn, fără a le pune alături elemente cu rol apotropaic: ustoroi, busuioc, grâu ori mătura întoarsă. "Se credea că, lăsat singur, copilul ar putea fi furat de către Marţolea. Pentru a ţine departe acest personaj, apa în care era îmbăiat copilul se arunca seara afară, iar scutecele nu se întindeau afară, după asfinţitul soarelui, altfel le-ar fura Marţolea şi le-ar spurca", subliniază etnograful.
Despre mitologica fiinţă, bătrânii spun că şi-ar exercita puterea şi asupra femeilor lăuze. Tocmai din acest motiv, lor li se interzice să scoată apă din fântână timp de 40 de zile de la naştere, când li se citeşte molitva. Olimpia Mureşan ţine să precizeze că înţelepciunea populară a scornit, totuşi, câteva tertipuri de a o înşela, pentru ca gospodinele să-şi poată termina lucrul: "Pentru a opri pătrunderea ei în casă, femeile îşi întorceau oalele cu fundul în sus, iar mâţa trebuia ţinută în casă".
Vă mai recomandăm:
VIDEO Delicii din bucătăria bunicii. Cum pregătim moşocoarnele cu brânză dulce