Cum este lăsată de izbelişte şi în Anul Centenar casa artizanului Marii Unirii. Explicaţiile Ministerului Culturii
0Refuzul autorităţilor de a aloca fonduri, în Anul Centenar, pentru salvarea casei în care a locuit Iuliu Maniu şi unde s-au întâlnit oameni politici care au realizat actul istoric de la 1 Decembrie 1918, a a stârnit un val de nemulţumiri în judeţul natal al celui care este considerat artizanul Marii Uniri.
O cerere de finanţare depusă la începutul lunii aprilie de către Parohia Greco-Catolică Bădăcin, prin Direcţia de Cultură Sălaj, vizând continuarea lucrărilor de reabilitare ale Casei Memoriale „Iuliu Maniu“ de la Bădăcin, judeţul Sălaj, n-a fost aprobată de către Comitetul Interministerial pentru Centenar. Structura este condusă de către premierul Viorica Dăncilă, în calitate de preşedinte, şi de ministrul Culturii, George Ivaşcu, în calitate de vicepreşedinte.
Au fost aprobate pentru finanţare, din bugetul special stabilit pentru Anul Centenarului, 350 de proiecte depuse, pentru care au fost alocate peste 50 milioane de lei. Printre activităţile finanţate, sunt incluse achiziţii de film documentar străin, concursuri de desene, festivaluri, editări de reviste de benzi desenate sau construiri de monumente.
Ce spune Ministerul Culturii
Oficialii Ministerului au comunicat pentru „Adevărul“ că nu pot finanţa proiectul, în condiţiile în care beneficiarul (n.r. - Parohia Greco-Catolică) are calitatea juridică de fundaţie.
„Proiectul în cauză trebuia depus în cadrul Sesiunii de selecţie a manifestărilor, acţiunilor şi proiectelor de aniversare a Centenarului României şi a Primului Război Mondial, formulate şi asumate de entităţi persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, a cărui perioadă de depunere a fost între 18 mai şi 18 iunie“, se arată într-un comunicat al Ministerului Culturii.
Oficialii proiectului, revoltaţi
Prin demersul lor, reprezentanţii Parohiei Greco-Catolică au solicitat circa 315.000 de lei, bani destinaţi realizării instalaţiilor electrice interioare şi exterioare la Casa Memorială, suma necesară finalizării investiţiei fiind estimată la 150.000 de euro. Nefinanţarea proiectului a stârnit nemulţumirea celor care s-au implicat, care spun că nu li s-a oferit nicio explicaţie.
„Ministerul Culturii, prin programul Centenar, nu a binevoit a ne aproba nici de această dată cererea depusă prin Direcţia pentru Cultură Sălaj. Sunt sigur că au avut un motiv serios. Ori «nuaţele de gri au creat confuzie», ori «pe vreo planşă au lipsit jgheaburile» sau poate iar nu se vedea «ştampila primarului pe Autorizaţia de Construire»“, spune preotul Cristian Borz, cel care a coordonat proiectul de reabilitare a imobilului în care a trăit Iuliu Maniu.
"Ce vremuri trăim? Comitetul Interministerial pentru Centenar nu acceptă la finanţare, în Anul Centenarului, continuarea lucrărilor, începute prin bunăvoinţa a sute de donatori, la reabilitarea Casei Memoriale de la Bădăcin, imobil înscris în Lista Monumentelor Istorice din Romania... Lipsa banilor nu mai este o scuză, de vreme ce sunt alocate sume imense pentru tot felul de evenimente, mai mult sau mai puţin relevante pentru sarbatorirea a 100 de ani de la Marea Unire. Părinte Cristian Borz, s-aveţi putere să continuaţi şi iertare pentru cei care au putut face ceva, dar n-au făcut. Nu vom putea niciodată
să vă mulţumim îndeajuns", a scris pe contul său de Facebook Doina Cociş (foto stânga), directorul Direcţiei pentru Cultură Sălaj. Cât despre motivele pentru care cererea de finanţare a fost refuzată, oficialul sălăjean susţine că nu i-au fost comunicate. "Încercăm să aflăm şi noi", ne-a transmis Doina Cociş.
Preotul Borz a evidenţiat că sprijinul financiar solicitat era aşteptat cu nerăbdare, având în vedere că toate investiţiile din cadrul campaniei "Salvaţi Casa Memorială «Iuliu Maniu»" au fost posibile graţie donaţiilor venite de la diverşi oameni inimoşi. Mai mult decât atât, conacul de la Bădăcin va găzdui, la final de octombrie, un workshop organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, iar în 1 Decembrie, o sesiune de comunicări ştiinţifice a Academiei Române. „Salvarea de la distrugere a acestui important monument istoric înseamnă respectarea testamenului marelui om politic, care dorea ca în casa de la Bădăcin «să se ocrotească şi să se instruiască tineri»”, precizează parohul.
Lucrări de 100.000 de euro din donaţii
Imobilul de la Bădăcin a fost construit în 1879 de către Ioan Maniu, tatăl marelui om politic Iuliu Maniu. După anul 1947, când Iuliu Maniu a fost arestat, casa a fost transformată pe rând în depozit de îngrăşăminte chimice, sediu de gospodărie mixtă, tabără pentru copii, cămin pentru copii cu handicap sever. În tot acest timp, clădirea a fost prost întreţinută. Fiind construită din materiale tradiţionale – lemn, cărămidă şi parţial din cărămidă nearsă, procesul de deteriorare a fost extrem de rapid. Din 2015, de la lansarea campaniei de strângere de fonduri, din donaţii au fost efectuate lucrări în valoare de circa 100.000 de euro. Monumentul istoric a intrat în proprietatea Episcopiei Greco-Catolice Oradea în urmă cu doi ani.
Iuliu Maniu a fost unul dintre cei mai prestigioşi oameni politici din istoria României, membru de onoare al Academiei Române din 1919. Supranumit Sfinxul de la Bădăcin, a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania şi a avut un rol determinant în realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. După Al Doilea Război Mondial, a devenit simbolul rezistenţei anticomuniste.
Din Comitetul Interministerial, condus de primul-ministru, în calitate de preşedinte, şi de ministrul Culturii şi identităţii naţionale, în calitate de vicepreşedinte, mai fac parte, potrivit unei decizii din februarie 2018 a premierului Dăncilă, miniştrii Finanţelor Publice, Dezvoltării Regionale, Apărării Naţionale, Afacerilor Externe, ministrul delegat pentru Afaceri Europene, preşedintele Institutului Cultural Român şi un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului.
Mai puteţi citi: