Cum a ajuns deşertul în România. Explicaţia ciudată pentru o localitate străbătută de o apă, înconjurată de pădure, dar cu o particularitate aparte
0Deşi ţara noastră se află la mii de kilometri depărtare de cel mai apropiat deşert, o localitate din Sălaj ne duce cu gândul la o astfel de zonă aridă.
Un sat izolat din Sălaj, situat la capăt de drum, poartă în denumirea sa caracteristicile unei zone aride. Ciudat, dacă ne gândim că satul este străbătut de o apă şi este înconjurat de păduri semeţe de stejari. Mica localitate se numeşte Răstolţu - Deşert şi face parte din comuna Agrij.
Potrivit "Dicţionarului etimologic al localităţilor din judeţul Sălaj", scris de regratatul Gheorghe Chende Roman, prima parte a denumiri localităţii este uşor de explicat: vine din limba slavă, de la cuvântul hrastu, care înseamnă stejar, ce face trimitere la pădurile din jur. Termenul de ”Deşert” din denumire este traducerea din limba maghiară a cuvântului puszta (pustiu, gol, solitar, deşert). De altfel, denumirea de ”Pustă” este şi astăzi mult mai consacrată în rândul localnicilor decât Răstolţu Deşert. ”Dacă întrebi pe cineva despre vreo persoană sau vreun loc din Răstolţu Deşert s-ar putea să spună că nu ştie unde este asta, dar dacă întrebi de Pustă, situaţia se schimbă”, spune primarul Pamfil Berar.
O explicaţie: numărul mic de locuitori
Întrebat dacă ştie de ce satul are în denumire particula ”Deşert”, edilul crede că la mijloc ar fi numărul mic de locuitori care trăiau acolo în vechime, dat fiind gradul mare de împădurire a zonei.
”Când au venit hoardele de tătari au zis că e pustiu şi aşa a rămas”, presupune primarul. Localnicii mai spun că, pe la începutul secolului al XVII-lea, în sat locuiau doar nişte ciobani, lucrători pe moşia unui nobil ungur, care a numit aşezarea Puszta (pustiu - în limba maghiară).
Pustiu nu a fost, însă, acolo, niciodată. O aşezare de epocă neolitică, din cultura ,,Tiszapolgar’’, şi una de epocă eneolitică, descoperite acolo, demonstrează că zona a fost locuită din cele mai vechi timpuri.
Denumirea ar putea fi, însă, premonitorie, dat fiind faptul că satul luptă azi cu depopularea. Acolo mai trăiesc acum doar aproximativ 300 de suflete, în mare parte bătrâni.
Vă mai recomandăm:
De unde vine cel mai scurt nume de localitate din România. Istoria zbuciumată a satului Ip
Cum au schimbat comuniştii numele oraşului reşedinţă de judeţ a Sălajului. Era „prea ţărănească“