Cinci flori cu o istorie fascinantă. Planta simbol al sacrificiului soldaţilor căzuţi pe câmpurile de luptă

Florile sunt o parte importantă a vieţii noastre, fiind folosite pentru a marca aproape toate evenimentele cruciale: botez, nuntă, înmormântare. Se estimează că în lume există aproximativ 4 milioane de specii, iar fiecare îşi are propria poveste.

De-a lungul istoriei, oamenii au folosit florile pentru a-şi exprima emoţiile, pentru a înfrumuseţa spaţiile în care trăiesc ori pentru a marca momente importante ale vieţii. Iată câteva dintre florile care încântă privirea cu frumuseţea lor şi care şi-au lăsat amprenta în istorie, potrivit ba-bamail.com.

Macul

Macii sunt folosiţi, încă din 1920, la ceremoniile de comemorare a victimelor Primului Război Mondial.
Obiceiul s-a născut după ce pe câmpurile din Flandra, Belgia, acolo unde s-au purtat lupte în timpul primei conflagraţii mondiale, au început să înflorească maci roşii. Peisajul l-a inspirat pe soldatul canadiat John McCrae, unul dintre participanţii la bătăliile din Flandra, să scrie poemul „In Flanders Field” (Pe câmpiile Flandrei). Macul a devenit de atunci un simbol al recunoştinţei pentru soldaţii căzuţi pe câmpul de luptă şi pentru veteranii care au supravieţuit.

Lotusul

Floarea naţională a Indiei şi Vietnamului, lotusul este considerată o floare sacră, simbol al purităţii, devotamentului şi optimismului. Strâns legată de hinduism, budism şi de practicile religioase din Egiptul antic, floarea de lotus îşi închide petalele la amurg şi le deschide din nou în zori. Se orientează spre est pentru a întâmpina răsărirul soarelui. În Egiptul antic, lotusul albastru (cunoscut şi sub numele de crin albastru de apă) era inclus în în diferite opere de artă, pe papirusuri şi pe bijuterii. Un astfel de simbol a fost descoperit chiar şi pe pereţii templelor şi mormintelor.
În culturile budiste şi hinduse, floarea de lotus semnifica perfecţiunea şi puritatea.

Floarea-soarelui

Puternică şi maiestuoasă, floarea-soarelui îşi are originea în America, iar timp de secole, a fost cultivată în scopuri alimentare şi medicinale.
Vincent van Gogh, unul dintre cei mai cunoscuţi şi influenţi artişti din istorie, a fost fascinat de această floare strălucitoare, dedicându-i, de-a lungul vieţii, câteva piese de artă uimitoare. Van Gogh a fost atras nu doar de culoarea ei vibrantă, ci şi de toate caracteristicile sale. "Floarea-soarelui îmi aparţine, într-un fel", spunea pictorul, al cărui nume a devenit pentru totdeauna asociat cu această plantă.

Narcisa

Una dintre cele mai cunoscute poezii ale literaturii engleze poartă semnătura lui William Wordsworth şi este o odă închinată narcisei. De o frumuseţe aparte, această floare simbolizează prietenia, fiind, de altfel, floarea naţională a Ţării Galilor.
Se spune că fostul premier britanic David Lloyd George a fost cel care a făcut populară această plantă, insistând să fie folosită în timpul învestirii, din 1911, a lui Eduard al VIII-lea ca Prinţ de Wales.

Crizantemă

Crizantemele au început să fie cultivate în China încă din secolul XV-lea î.Hr., fiind folosite ca plante medicinale, infuzia de rădăcini alinând durerile de cap.
Menţiuni despre aceste flori au apărut pentru prima dată în scrierile chineze antice încă din secolul 15 î.Hr. Au fost folosite ca remediu pe bază de plante în China antică, unde se credea că rădăcinile sale fierte ar putea asigura alinare de durerile de cap. Popularitatea florii în regiune a fost atât de mare, încât autorităţile au botezat un oraş în cinstea crizantemei:  Chu-Hsien, în traducere, „Oraşul Crizantemă”.

Din China, crizantema a fost adusă în Japonia, acolo unde astăzi există un festival al bucuriei dedicat acestor flori, pe care le consideră o reprezentare a perfecţiunii şi un simbol al vieţii şi al soarelui.

Mai puteţi citi:

VIDEO Imagini spectaculoase din una dintre cele mai frumoase grădini botanice din ţară. Cum arată o moară de vânt din lalele

Suvenir inedit de la Grădina Botanică din Jibou: plante carnivore in vitroMacul