Capsula timpului pentru fructele tradiţionale româneşti. Cum vor să salveze cercetătorii merii şi perii pe cale de dispariţie
0Iniţiativa aparţine cercetătorilor Centrului de Cercetări Biologice din Jibou, care vor să se asigure, astfel, că pomii fructiferi tradiţionali vor supravieţui în timp. Ei au început deja să lucreze la crearea unei „bănci de gene” vie, pe un teren al Grădinii Botanice din oraş.
Biologul Cosmin Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice Jibou, spune că nevoia unei astfel de „bănci de gene” porneşte de la faptul că, în goana după soiuri cu productivitate tot mai mare, soiurile locale, tradiţionale, de pomi fructiferi nu mai sunt cultivate, astfel că există pericolul real ca acestea să dispară odată cu uscarea pomilor în vegetaţie acum. Şi vorbim despre soiuri care, dincolo de faptul că dau fructe cu un gust deosebit, unic de cele mai multe ori, prezintă şi o altă mare calitate: sunt foarte rezistente la boli şi dăunători. Aceste soiuri au caractere genetice foarte valoroase şi se vor pierde, pentru că toată lumea cultivă acum soiuri comerciale, care sunt mult mai productive, dar care, însă, nu rezistă la boli. „Un astfel de soi poate produce bine patru sau cinci ani, după care dispar. Nu rezistă la boli dacă nu îl stropeşti de 14 ori pe an, nu va da producţie şi se va distruge. Iar acest lucru reprezintă un mare risc, pentru că în maximum 50 de ani, vom avea un fel de monocultură, cu soiuri exclusiv comerciale, iar în cazul unui atac al unei boli, peste 90 la sută din pomi ar putea dispărea”, explică Sicora riscurile rămânerii fără pomii pe care îi mai vedem, azi, prin curţile şi grădinile oamenilor de la ţară.
Merii şi perii, primii pomi salvaţi în "Arca lui Noe" de la Jibou
Cosmin Sicora spune că proiectul de la Jibou vizează în special speciile de măr şi păr existente, în mod tradiţional, în Sălaj. „Sunt acele soiuri pe care mulţi nici nu mai ştiu cum se numesc: batul, mere dulci, mere de vară, mere de iarnă, mere creţe şi aşa mai departe. Vorbim, de cele mai multe ori, de pomi tot mai bătrâni, care nu se mai reproduc şi care ajung să fie, astfel, pe cale de dispariţie. Noi vom merge prin satele din judeţ şi vom alege rămurele din toate aceste soiuri, pe care le vom altoi în cultura de port-altoi pe care o avem, în parte, deja”, explică directorul.
O comoară pe cale de dispariţie
Cultura de port-altoi este, de fapt, o plantaţie de meri şi peri pădureţi, în care vor fi altoite soiurile tradiţionale de meri şi peri adunate de prin satele Sălajului. Încropirea acestei „bănci de gene vii”, cum îi place iniţiatorului său să spună, va începe în această primăvară. „Scopul este de a avea o colecţie de pomi fructiferi din zona Sălajului, soiuri naturale, nu ameliorate, cu o mare rezistenţă la mană şi care sunt, practic, o comoară pe cale de dispariţie”, ne explică Sicora.
Centrul de Cercetări Biologice de la Jibou este cunoscut în special datorită Grădinii Botanice „Vasile Fati”, una dintre cele mai frumoase grădini botanice din regiune, însă în ultima perioadă vine puternic din urmă şi activitatea ştiinţifică. Cercetătorii de aici au iniţiat proiecte spectaculoase, de la cele din domeniu micro-biologiei, prin care încearcă să găsească, în natură, leacuri pentru tratarea unor tumori canceroase, până la proiecte ce ţin de valorificarea resurselor alternative de energie.