Biserici de lemn şi situri arheologice din Sălaj, schimonosite cu lifturi exterioare pe milioane de lei din bani publici
0Accesul la cinci biserici de lemn, monumente istorice, se va face, din a doua parte a acestui an, cu ajutorul unor lifturi speciale, destinate persoanelor cu mobilitate redusă. O dotare similară va fi disponibilă de anul acesta şi la un castru roman din Sălaj.
Şapte biserici de lemn din Sălaj, toate aflate în Lista monumentelor istorice, au fost incluse în proiectul ”Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord”, ce presupune construirea unei infrastructuri care să aducă turiştii la aceste obiective. Este vorba despre Biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril” din Ciumărna, Biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril” din Românaşi, Biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril” din Sânmihaiu Almaşului, Biserica de lemn “Pogorârea Sfântului Duh” din Fildu de Sus, Biserica de lemn “Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril” din Baica, Biserica de lemn ” Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril” din l Racâş, şi Biserica de lemn “Sfântul Gheorghe” Bârsa.
Valoarea proiectului se ridică la peste 6 milioane de lei, din care 4,5 milioane de lei o reprezintă finanţarea nerambursabilă obţinută de Consiliul Judeţean Sălaj prin POR DMI 5.1. Contractul de execuţie a fost semnat în noiembrie 2014, lucrările urmând să fie finalizate în cea de-a doua parte a acestui an.
Potrivit datelor primite de la reprezentanţii Consiliului Judeţean, titularul proiectului, banii vor fi folosiţi pentru modernizarea accesului la cele şapte biserici, amenajarea aleilor şi a unor parcări. Vor fi construite, în vecinătatea acestor biserici, grupuri sanitare, iar la trei dintre ele vor fi înfiinţate şi puncte de informare turistică. O investiţie ceva mai neobişnuită este cea care ar permite accesul la aceste obiective turistice a persoanelor cu mobilitate mai scăzută. Acestea ar urma să folosească nişte lifturi exterioare, care le vor transporta din zona parcării până la intrarea în obiectiv.
”Este vorba despre un fel de plăci liftante, care vor rula pe un traseu paralel cu aleile pietonale, de la intrarea în curtea bisericilor, până la intrarea în biserică”, explică managerul de proiect, Călin Alexa.
Investiţia în aceste instalaţii a fost prevăzută în proiect pentru a răspunde cerinţelor Uniunii Europene legate de accesul persoanelor cu handicap, fiind implementată la bisericile amplasate într-o zonă mai înaltă, pentru care turiştii au de urcat câţiva metri. Reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj au refuzat să comenteze detaliile acestui proiect.
Proiectul nu este singurul din Sălaj care presupune montarea unui lift în zone protejate. Un alt proiect aflat în derulare, al cărui titular este tot Consiliul Judeţean Sălaj, atrage atenţia printr-o investiţie similară. Este vorba despre ”Circuitul castrelor romane” care include, la Castrul Roman de la Buciumi, montarea unui lift vertical pe o lungime de 110 metri liniari, ce-i va duce pe turiştii cu probleme de mobilitate din drumul de la bază până pe dealul pe care se află ruinele castrului. Preşedinte Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc, explica, imediat după aprobarea proiectului, că liftul reprezintă „soluţia pe care a dat-o proiectantul. Alta nu există. Este acolo o pantă destul de abruptă pentru care proiectantul nu a găsit altă soluţie”.
Aceasta este panta de la Buciumi care va fi urcată cu liftul
Interesant este că obiective importante din lume, vizitate de milioane de turişti anual, nu au astfel de dotări. Problema a şi fost ridicată, în presa locală, de un arheolog american, Eric de Sena, care vine cu studenţii săi, din 2004, în Sălaj şi care a vizitat multe situri arheologice din întreaga Europă. Potrivit acestuia, exceptând Colosseum-ul din Roma, nicăieri nu a mai văzut un lift printre ruine, el apreciind că turiştii care vizitează situri ca cel de la Buciumi sunt iubitori de natură şi de mers pe jos, care nu au nevoie de lift pentru a urca panta de 100 de metri până la castru.
Sălajul – judeţul cu cele mai multe biserici de lemn monumente istorice
Sălajul este judeţul cu cele mai multe biserici de lemn monumente istorice – 68 – cu una mai mult decât Maramureşul, considerat judeţul cu cele mai multe astfel de obiective incluse în Lista monumentelor istorice. Numărul bisericilor de lemn păstrate încă în satele din Sălaj este şi mai mare (92), însă intervenţiile suferite de-a lungul timpului au făcut ca ele să nu poată fi considerate autentice şi nu au putut fi cuprinse în listă. În plus, nouă valoroase biserici de lemn din Sălaj sunt conservate în alte locuri din ţară. Cel mai reprezentativ exemplu este cel al bisericii din Cizer, construită de Horea (Vasile Nicula Ursu), relocată în Parcul Etnografic Naţional ”Romulus Vuia” din Cluj Napoca.
Vă mai recomandăm: