Vidul legislativ care lasă victimele la cheremul infractorilor. Adresele lor, comunicate nelegiuiţilor chiar de către autorităţi

Legislaţia penală şi cea civilă din România permit, în prezent, furnizarea datelor cu caracter personal părţilor adverse din dosarele ajunse pe rolul instanţelor. Astfel, criminalii, violatorii, tâlharii, escrocii sau alţi infractori periculoşi primesc adresele victimelor chiar de la autorităţile judiciare.

În cazul dosarelor penale, datele personale ale victimelor ajung în posesia inculpaţilor o dată cu finalizarea anchetei, când procurorii întocmesc rechizitoriul, în cuprinsul căruia, dincolo de starea de fapt, sunt consemnate şi datele privind persoana vătămată sau civilă. Rechizitoriul este comunicat inculpatului fără a fi anonimizate aspecte ce ţin de datele personale ale victimei, inclusiv adresa acesteia.

Situaţia a fost semnalată de o familie care a trecut printr-o tragedie cumplită, ambii părinţi, Elena şi Neculai Coşer, fiindu-le ucişi cu brutalitate de un recidivist periculos.

Dubla crimă s-a petrecut în vara anului 2019, în localitatea vasluiană Zorleni. La finalul anchetei, copiii celor două victime, care locuiesc în alte colţuri ale ţării, au constatat că adresele lor se regăsesc în rechizitoriu, ei fiind părţi civile în dosar.

„Am fost pur şi simplu consternaţi. Cum este posibil ca adresele noastre să fie transmise unui infractor atât de periculos chiar de către autorităţile statului? Înţeleg să pun la dispoziţia autorităţilor datele mele personale pentru a ajuta la instrumentarea unei anchete, la aflarea adevărului, dar consider că este absolut necesar ca în actele judiciare comunicate inculpatului acestea să fie anonimizate“, este de părere fiica victimelor. 

Iniţial, aceasta s-a adresat avocatului care i-a comunicat că nimeni nu a mai ridicat o astfel de problemă până acum. Ulterior, procurorul de caz a indicat prevederile Codului de Procedură Penală în care se precizează că la întocmirea rechizitoriului sunt menţionate atât datele personale ale inculpatului, cât şi ale victimelor or persoanelor civile.

”Dacă avem o lege proastă, care nu protejează victimele, atunci să o schimbăm, dar schimbarea aceasta se poate produce numai dacă oamenii din sistem semnalează lucrurile care nu sunt în regulă. Nu vorbim de un caz particular, să ne gândim la această situaţie la modul general. Este normal ca unui violator, unui tâlhar sau escroc să-i comunici adresa victimei? Mă îndoiesc. Anoniminzarea este o formă de protecţie atât pentru victimă, cât şi pentru agresor. Să ne gândim că sunt infractori, cercetaţi în stare de libertate, şi persoane vătămate care, aflând adresa acestuia, îşi pot face singuri dreptate. Tocmai de aceea, statul trebuie să intervină şi să repare această anomalie”, este de părere petenta. 

Protecţia datelor personale în sistemul de justiţie

Apreciind că drepturile i-au fost încălcate şi sperând la modificarea, măcar pe viitor, a acestei situaţii fiica soţilor Coşer, s-a adresat şi Autorităţii Naţionale de Supraveghe a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). 

Instituţia a comunicat familiei că, potrivit Regulamentului General privind Protecţia Datelor (RGPD), la operaţiunile de prelucrare a datelor efectuate de către autorităţile judiciare, ANSPDCP nu deţine competenţe de supraveghere. Potrivit aceluiaşi regulament, supravegherea unor astfel de operaţiuni de prelucrare a datelor ar trebui fie încredinţată unor organisme specifice din cadrul sistemului judiciar, care ”ar trebui să asigure în special respectarea normelor prevăzute de prezentul regulament, să sensibilizeze membrii sistemului judiciar cu privire la obligaţiile care le revin în temeiul prezentului regulament şi să trateze plângerile în legătură cu astfel de operaţiuni de prelucrare a datelor.”

Reprezentanţii ANSPDCP au precizat că aceste aspecte au fost semnalate Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei.

”Consiliul Superior al Magistraturii a confirmat faptul că din cuprinsul prevederilor sus-menţionate ale RGPD rezultă fără echivoc că Autoritatea Naţională de Supraveghere nu are competenţa de a supraveghea operaţiunile de prelucrare a datelor personale de către instanţe în exerciţiul funcţiei lor judiciare, această atribuţie putând fi încredinţată unui organism specific din cadrul sistemului judiciar”, se menţionează în răspunsul comunicat petentei, cu recomandarea de a se adresa Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Justiţiei.

Protecţia datelor personale ridică probleme nu doar în cauzele penale, ci şi în cele civile. În dosarele aflate pe rolul instanţelor, părţile adverse au acces la datele personale, în mod reciproc, fără nicio restricţie.