Turnătorii în sutane: Cum şi-a răzbunat stareţul Ştefan Guşă numele de cod „Movileanu”
0Arhimandritul Ştefan Guşă, stareţul Mănăstirii Constantin şi Elena, de la Movila lui Burcel, a recunoscut încă din 2006 că în perioada comunistă a semnat un angajament de colaborare cu securitatea, motivând că astfel a scăpat de puşcărie, după ce aceeiaşi securişti i-ar fi înscenat un furt.
Deşi recunoaşte că a semnat note informative, scrise de securişti, stareţul consideră o “obrăznicie ” asocierea statutului de turnător feţelor bisericeşti deconspirate ca fiind colaboratori sau informatori ai fostei Securităţi, susţinând că preoţii nu ar fi turnat de buna voie ci au fost şantajaţi, ameninţaţi.
„În primul rând nu sună prea frumos (turnătorii în sutane n.r.). Se vede din capul locului lipsa de respect faţă de haina preoţească, o răutate, o obrăznicie. chiar. Termenul atât de vehiculat, de turnător, nu cred că este cel adecvat. Or fi şi preoţi care au avut legături cu ofiţeri de securitate, din prisma serviciului, nu bag mâna în foc pentru nimeni. Ar fi însă interesant de văzut câţi dintre aceştia au făcut-o de bună voie, câţi au bătut la uşa Securităţii, să-şi ofere serviciile. Eu cred că foarte puţini. Şi dintre aşa zişii colaboratori, nu exagerez dacă afirm că 99% au fost urmăriţi, ameninţaţi, chestionaţi, li s-au întins curse”, mărturisea mărturisea arhimandritul Ştefan Guşă în „spovedania publica”, din 2006.
Stareţul Guşă a povestit că, în cazul său, semnarea acordului de colaborare cu securitatea a avut loc în 1984, pe când era stareţ la mânăstirea Durău. Deşi, de-a lungul anilor a mai fost „ofertat” de securişi, spune că i-a refuzat. În 1984, însă, arhimandritul susţine că ofiţerii de securitate i-au înscenat furtul unor saci de ciment.
„Ce mai era să fac? Eram în stare să semnez orice. Mi-au dictat, am scris şi-am semnat. Nu-mi amintesc ce angajament mi-au dictat, ci doar că m-au pus să semnez cu Movileanu. Desigur, acum după 22 ani îmi reproşez, spun că ar fi trebuit să-mi execut pedeapsa. Atunci, însă nu am judecat aşa”, declara stareţul Guşă, în 2006, pentru Adevărul de Vaslui.
Deşi a semnat acordul de colaborare cu securitatea arhimandritul susţine că nu a scris niciodată un rând despre cineva, nici de bine, nici de rău. De două, trei ori pe an, ofiţerii de securitate îl vizitau şi îi înmânau câte un proces verbal spre semnare, în care erau consemnaţi ce vizitatori, ce turişti străini călcau pragul mănăstirii. Pactul cu Securitatea nu i-au albit cazierul stareţului Guşă, acesta fiind condamnat cu suspendare, pentru furtul sacilor cu ciment, despre care spune că a fost o înscenare grosolană a securiştilor. Condamnarea avea să-l coste mai mult decât colaborarea cu securitatea. Astfel, în anul 1990, pe când era vicar administrativ la Arhiepiscopia Tomisului, i s-a desfăcut disciplinar contractul de muncă, după ce superiorii săi au aflat de condamnare.
Movileanu şi Movila lui Burcel
În ciuda evenimentului din 1990, stareţul Guşă şi-a continuat viaţa monahală, el fiind cel care a ctitorit o mănăstire într-o zonă a judeţului Vaslui, încărcată de istorie: Movila lui Burcel.
În anul 1993, chiar în apropierea movilei, considerată monument istoric, şi a rezervaţiei naturale de salcâmi, protejată de lege, Arhimandritul Guşă a sfinţit paraclisul Mănăstirii Ştefan cel Mare şi Sfânt. Trei ani mai târziu a fost ctitorit şi lăcaşul de cult. În 2005,biserica mănăstirii a fost fost mistuită de un incendiu , provocate de un scurt circuit. În locul bisericii mistuite de incendiu, au fost construite alte două biserici, una de lemn pentru călugări şi alta de piatră (care însă nu a fost finalizată nici până astăzi. Ca un blestem, anul trecut un alt incendiu a fost la un pas să distrugă lăcaşul de cult, însă intervenţia pompierilor a făcut a focul să fie lichidat fără a fi afectat lăcaşul de cult, ci numai o anexă gospodărească. Fondatorul unei asociaţii umanitare ce poartă numele Movilei lui Burcel, arhimandritul Guşă intenţionează să deschidă la mănăstire un azil pentru bătrânii săraci.
Movila lui Burcel, un colţ de rai necunoscut de cea mai mare parte a românilor