Tărâmul uitat al Ţării Bolohovenilor şi moldovenii. Controversele istorice ale primei populaţii româneşti menţionate în cronicile ruseşti
0În perioada medievală, partea de nord a Moldovei a purtat denumirea de Ţara Bolohovenilor. Controversele istorice continuă şi astăzi privind originea grupului etnic care popula acest ţinut: „Bolohovenii au fost români şi atât“.
Ţara Bolohonevilor este menţionată doar în cronicile ruseşti medievale (1150-1257) şi s-a întins în partea de nord a Moldovei, la răsărit şi sud de principatul Galiţiei, la nord până la Jitomir, la est până la jumătatea distanţei dintre Bug şi Kiev şi la sud cuprinde şi ţinutul Sorocăi. Se pare că bolohovenii erau răspândiţi şi până la râul Humor din judeţul Suceava.
După ce Imperiul Roman s-a retras din nordul Dunării în 271 d.Hr., o mulţime de popoare migratoare au trecut prin Moldova: goţii, hunii, gepizii, avarii, slavii, pecinegii, cumanii, turcomanii şi tătarii. Printre migratori s-au numărat triburi slave şi iraniene, cei mai cunoscuţi sunt Iaşii,care se pare că dau şi numele capitalei Moldovei. Primele menţiuni despre o populaţie românească în zona Moldovei, datează din secolul XII-XIII şi sunt cele referitoare la bolohoveni. Specialiştii spun că numele provine de la voloch, boloch, denumiri date de slavii răsăriteni românilor.
Bolohovenii au fost de fapt români, susţin majoritatea istoricilor. Se ia în calcul originea cuvântului şi similitudinea cu termenul Bolohu (Volohi, adică valahi în limbile slave de răsărit). Denumirea este atribuită românilor din Evul Mediu. Există şi istorici ruşi şi ucraineni care susţin că bolohovenii au fost slavi sau orice altceva, numai români nu. Ceea ce este fals.
„Ţara Bolohovenilor este menţionată în secolul XII ca fiind ţinutul ce se întindea în nordul Moldovei, de la Carpaţi la Nistru. Lingviştii şi istoricii români au stabilit că bolohovenii sau volohovenii sunt români. În izvoarele medievale, slavii de sud îi numesc vlahi, bizantinii le spun blahi, iar ungurii îi numesc olah. Slavii din nordul Dunării, cei care constituie astăzi cele trei popoare (ruşi, ucraineni şi bieloruşi) i-au denumit volohi. Este evident că opinia istoricilor ruşi şi ucraineni este părtinitoare din motive cunoscute. Bolohovenii au fost români şi atât”, a spus, pentru “Adevărul”, prof. doctor în istorie Elena Monu, preşedintele Academiei Bârlădene.
Despre Bolohoveni s-au făcut mai multe menţiuni în cronicile ruseşti. Prima menţiune apare în 1150, în cronica rusă Ipativeskaia. În aceeaşi cronică apare altă menţiune care se referă la anul 1172 şi oraşul Bolohovo. Alte menţiuni despre Bolohoveni se fac tot în cronica Ipativeskaia despre fapte şi întâmplări din 1231 şi 1235. Datorită acestor menţiuni, unii istorici ruşi sunt de părere că bolohovenii erau locuitorii oraşului Bolohovo şi denumirea ţinutului nu vine de la „valah/vlac/voloh”.
Citeşte şi:
De ce au moldovenii graiul dulce - „lapti, legumi, carni şî altili”? Cum au paralizat în limbajul celor din Moldova consoanele „ş” şi „ţ” - explicaţiile specialiştilor Din punct de vedere gramatical, moldovenii folosesc cel mai curat limbaj românesc. Nu la fel se pune problema din punct de vedere fonetic. Similitudinile cu limbajul maramureşenilor sau muntenilor par să întărească ideea că accentul e cel care face diferenţa
Strămoşii moldovenilor. Cine sunt bolohovenii, prima populaţie românească menţionată în regiune şi ce alte mari influenţe a cunoscut Moldova Istoricii au găsit urme evidente ale unei civilizaţii încă de acum peste 7.000 de ani în regiunea din nord-estul României. Apropierea de timpurile moderne notează influenţe ale culturii romane, dar şi a zeci de triburi migratoare, culminând cu venirea şi stabilirea în zonă a unor popoare precum armenii sau evreii care au contribuit decisiv la actuala structură urbanistică a oraşelor din regiune