Sabău: „Porumboiu îmi strică imaginea“

Tehnicianul de 43 de ani dezminte că ar fi avut pretenţiile exagerate pe care le-a dezvăluit patronul vasluienilor.

Vineri, antrenorul Hizo a fost demis de Porumboiu, iar primul pe lista patronului de la Vaslui era Ioan Ovidiu Sabău, liber de contract. Cele două părţi nu s-au înţeles însă, fostul arbitru acuzând la TV că pretenţiile „Moţului" au fost unele incredibile. Tehnicianul a ţinut ieri să lămurească aceste aspecte.

„Adevărul": Ai văzut ce a declarat Adrian Porumboiu despre tine şi despre clauzele pe care le-ai fi cerut în contract pentru a semna cu Vaslui.

Ioan Ovidiu Sabău: E adevărat că am avut discuţii cu cei de la Vaslui, care au fost chiar aproape de finalizare. Am vorbit vineri şi am negociat diferite aspecte. N-am ajuns la un acord, nicio problemă, dar apoi domnul Porumboiu a ieşit sâmbătă direct la televizor, fără să-mi mai spună că afacerea a căzut.

E adevărat ce a spus?

În primul rând, în contractul pe care mi l-au trimis era prevăzut un articol de confidenţialitate în care se specifică faptul că niciuna dintre părţi nu are dreptul să facă cunoscut prezentul contract sau orice altă prevedere a acestuia unei terţe persoane. Mă surprinde că nu a respectat acest lucru. Eu intenţionam să respect confidenţialitatea, dar declaraţiile domnului Porumboiu la adresa mea mă obligă să clarific anumite aspecte. Mi-a făcut imagine proastă, care lasă de înţeles că am pretenţii exagerate pentru Liga I, ceea nu e adevărat.

Să le luăm pe rând atunci. E adevărat că ai cerut un Mercedes SL 600 model 2011?

Bineînţeles că nu e. În contractul respectiv se prevedea că antrenorul are dreptul la maşină de serviciu cu anul de fabricaţie minim 2011. Atât. Nu s-a pus niciun moment problema unei anumite mărci de maşină, putea să fie şi Aro...

Dacă eşti demis, iar echipa câştigă titlul în următorii doi ani să încasezi prima de campionat...

Îl rog frumos pe domnul Porumboiu să arate unde scrie aşa ceva în contractul respectiv. Dar n-are cum s-o facă, pentru că nu există. Mai mult, înţelegerea mea cu Vasluiul nici măcar nu era pe doi ani, ci pe un an şi jumătate. Singura prevedere legată de acest lucru era că prima, mare, într-adevăr, pentru că era convins că echipa nu are şanse la titlu în acest an, să fie plătită la îndeplinirea obiectivului.

Clauza conform căreia patronul nu are voie să intre în vestiar şi nici să se apropie la 3 kilometri de stadion...

În contract era prevăzut un paragraf care prevedea următoarele: „Reprezentanţii clubului nu pătrund în vestiarul echipei în timpul competiţiilor sau al antrenamentelor nici direct, nici prin persoane interpuse şi nu transmit jucătorilor sau staffului tehnic indicaţii de natura celor care intră în atribuţiile antrenorului". Atât. Adică să nu fie ştirbită autoritatea antrenorului. Ceea mi se pare perfect rezonabil. Nici vorbă de interdicţia de a se apropia de stadion...

Patronul nu are voie să dea declaraţii la televizor după meci despre jucători...

Aici era specificat următorul lucru: „Clubul are obligaţia ca nici direct, nici prin persoane interpuse să nu facă declaraţii acuzatoare, jignitoare sau defăimătoare la adresa antrenorului, a staffului tehnic şi a jucătorilor". E ceva în neregulă?

Şi atunci de ce crezi că a declarat aceste lucruri despre tine?

Cred că ori era prea supărat, ori a fost dezinformat şi nu a citit personal contractul, mai ales că n-am negociat direct, ci prin intermediul preşedintelui Ciprian Damian. Şi-mi pare rău că s-a ajuns aici, pentru că eu întotdeauna am avut o poziţie de respect faţă de dumnealui. Mai ales că acest tip de contract i-l mai prezentasem domnului Porumboiu şi când m-a vrut prima oară, înainte de a veni Lopez Caro. Iar atunci n-a avut nicio obiecţie la aceste clauze. E un contract tip, pe care l-am avut şi la Timişoara, cu clauze luate de la antrenori cu mai multă experienţă.

A treia oară când ratează Vasluiul

Sabău a mai fost de două ori aproape să semneze cu FC Vaslui. Prima oară în urmă cu un an şi jumătate, în vară. Se înţelesese cu Porumboiu, dar acesta l-a preferat pe Lopez Caro. A doua oară, negocierile s-au întâmplat în toamna 2011, când echipa traversa o perioadă proastă în campionat şi fostul arbitru era nemulţumit de Hizo, dar parcursul din Europa l-a salvat atunci pe „Dulău".