Planta care luptă cu diabetul, transformată într-o afacere de succes: „Castravetele amar ţine glicemia sub control“

Eugenia Ignat este din Vaslui şi de doi ani a pus bazele unei cultură de momordică, un castravete amar cunoscut drept „insulina vegetală“. Vasluianca a descoperit în castravetele amar o plantă de mare ajutor în tratarea diabetului soţului ei.

Eugenia Ignat locuieşte alături de soţul ei în suburbia Gura Bustei din Vaslui. Acolo au cumpărat un teren unde au înfiinţat două culturi, unice în judeţul Vaslui: goji şi castravetele amar, plante considerate o adevărată sursă de sănătate. Au investit toate economiile, au fost ajutaţi şi de copiii plecaţi în Canada, având convingerea că nu vor da greş, deşi cei din jur considerau investiţia în plantele exotice pe plan local ca fiind una riscantă.

Eugenia Ignat povesteşte că s-a decis să planteze catraveţii amari, după ce soţul său a fost diagnosticat cu diabet. În urmă cu doi ani, în urma unui control de rutină bărbatului i-a a fost descoperită cu o glicemie uriaşă - 320. ”Am decis să încercăm mai întâi varianta naturistă, aflasem de castravetele amar la o reuniune a soţului (fost militar n.r.) cu foştii colegi  la Sibiu. Unul dintre ei, diagnosticat cu diabet, urma cura cu castravete amar şi ne spunea că aşa îşi ţine glicemia sub control, doar consumând zilnic acest castraveţi şi desigur cu o alimentaţie sănătoasă, fără excese. Am zis să urmăm exemplul lui şi am început cura cu acest soi de castravete. L-am introdus în dieta noastra zilnică, ne-am obişnuit cu gustul care nu este unul foarte amar. După patru luni de consumat zilnic castraveţi amari proaspeţi, glicemia a scăzut de la 320 la 160, fără niciun medicament”, povesteşte vasluianca.

Pasionată de grădinărit, Eugenia Ignat a decis să transforme leacul amar pentru ”boala dulce” într-o afacere chiar din acel an. A căutat informaţii pe internet, a achiziţionat seminţele din Ungaria, iar în primavara anului 2015 şi-a plantat singură răsadul de castravete amar. A cultivat pe o suprafaţă de aproape 200 de metri, însă producţia a fost una mulţumitoare. În 2016 a extins suprafaţa la 1.000 de metri pătraţi, recoltând în total aproximativ 800 de kilograme de castravete. Anul acesta, familia Ignat a extind cultura la 5.000 de metri pătraţi, iar dacă totul va merge bine, estimează o producţie de 20 de tone.

”Fiecare plantă face aproximativ 15 castraveţi, a câte 200-250 de grame fiecare. Se culeg de pe rug din primăvară până toamna în octombrie. Este o plantă uşor de crescut, care nu necesită condiţii speciale. Este o adevărată mină de sănătate şi de bani, dar din păcate oamenii din zonă sunt reticenţi. Eu mi-aş dori să fim mai mulţi producători şi să reuşim să ne organizăm într-o asociaţie. Ar fi mult mai uşor de valorificat. Marile lanturi de magazine doresc cantităţi foarte mare, pe care un singur producător nu le poate asigura. Noi suntem mulţumiţi de cum au mers vânzările până acum. Am găsit clienţi pe internet în toată ţara. Kilogramul de castravete de vinde cu 30- 40 de lei, în funcţie de cantitate”, afirmă Eugenia Ignat.

Pe lângă cultura de castravete amar, familia Ignat a înfiinţat şi o cultură de goji, o altă plantă considerată elixir pentru sănătate. Au plantat 3.500 de plante pe un hectar, iar de pe fiecare arbust culeg aproximativ 4 kilograme de goji. 

Eugenia Ignat a urmat cursuri de specialitate, fiind producător autorizat. De altfel, în activitatea curentă au angajat o persoană specializată în activitatea legumicolă. ”Atât pentru goji, cât şi pentru castravetele amar piaţa este uriaşă. Este o investiţie în care nu ai cum să ai greş, însă trebuie muncă. Însă atunci când faci ceva cu drag, totul este mai uşor. Şi este o mare bucurie să fii căutat de oameni să îţi mulţumească pentru că li s-au schimbat viaţa. Şi castravetele amar, şi gojiile au nişte proprietăţi fantastice, însă trebuie consumate în mod constant”, afirmă vasluianca.

Potrivit acesteia, castravetele amar poate fi consumat atât în formă naturală, în salate, cât şi sub formă de suv sau pulbere. ”Seminţele uscate se macină cu râşniţa de cafea şi pulberea rezultată se combină ori cu suc, ceai sau chiar în mâncare. Noi punem o jumătate de linguriţă de pulbere la o farfurie cu ciorbă”, a completat Eugenia Ignat.

Ce este castravetele amar

Castravetele amar sau momordica este, de fapt, o liană, foarte bogată în insulină, din familia bostănoaselor, condiţiile de creştere şi îngrijire sunt ca ale castraveţilor şi bostăneilor. Creşte bine în sere, vara pe terasă, balcon sau în apartament. De la plantă se folosesc atât fructul, cât şi lăstarii tineri şi frunzele – în salate, sau în supe.

Momordica este cunoscută din vremuri străvechi, fiind folosită ca plantă medicinală. În China această plantă era rezervată doar regelui şi familiei sale. Această plantă se adaptează foarte bine solului şi climatului din ţara noastră. Se plantează în luna aprilie în partea de sud a ţării şi în luna mai în partea de nord, rezistând la temperaturi de până la 14 grade. Pentru coacere are nevoie de căldură, până la 32 de grade. Este foarte rezistentă la secetă, nu necesită irigare şi nu are nici dăunători naturali.

Fructele se pot păstra în stare proaspătă până la două săptămâni în frigider, se pot mura, sau se usucă şi se dau prin râşniţa de cafea obţinându-se pubere.

Orice problemă medicală aveţi, în primul rând trebuie să vă adresaţi unui medic.