Pe urmele mamuţilor care au populat judeţul Vaslui în urmă cu 7 milioane de ani. Cercetători din trei judeţe caută fosile ale animalelor preistorice
0Specialişti din centrele universitare din Iaşi şi Cluj, alături de cercetătorii de la Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad încep de marţi, 11 august, o nouă sesiune de lucrări de escavare/decopertare în localitatea vasluiană Ghergheşti pentru a ajunge la fosilele unor animalelor preistorice care au trăit pe aceste ţinuturi
Descoperirea fabuloasă făcută pe 20 iunie, când în apropiere de localitatea vasluiană Ghergheşti au fost găsite fragmente fosile din craniul unui elefant preistoric (un Deinotherium, specia Deinotherium giganteum) a dus la alocarea unei sume de la Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui pentru continuarea cercetărilor. Timp de nouă zile, palenontologi din Bârlad, Iaşi şi Cluj vor căuta noi fosile.
Suspendate câteva săptămâni, săpăturile din arealul amintit au fost reluate marţi, 11 august. 15.000 de lei au fost alocate de la CJ pentru a extrage noi fosile, marcarea lotului unde au fost făcute descoperirile iniţiale şi punerea în aplicare a procedurii de protejare a arealului.
“Căutăm elemente noi în baza ipotezelor pe care le-am formulat după primele descoperiri. Preconizăm să găsim oase fosile de la specii diferite, nu doar de la elefanţi preistorici. Ci ne aşteptăm să găsim şi strămoşi ai cailor sau ai rinocerilor”, a spus, pentru “Adevărul”, drd. Laurenţiu Ursachi, muzeograf specializat în paleonotlogie de la Muzeul “Vasile Pârvan” Bârlad, coordonatorul lucrării.
FOTO Fragment din maxilarul elefantului preistoric de la Ghergheşti
Din echipa care va desfăşura lucrarea fac parte, pe lângă muzeograful Laurenţiu Ursachi, profesorii şi studenţii care au participat şi la primele descoperiri: asist.univ. dr. Ing. Bogdan Răţoi, de la Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi, Facultatea de geologie, dr. Ing. Daniel Bejan – Facultatea de Geologie Iaşi, Mihai Cochior, Laura Lefticariu şi Mădălina Acsinte, studenţi în anul III al facultăţii amintite.
Echipei de cercetare I se alătură prof. univ. dr. Vlad Codrea de la Universitatea Babeş Bolyai Cluj, fiind unul din cei mai cunoscuţi paleontologi români.
Mamutul descoperit la începutul verii are un craniu uriaş. Doar mandibula măsoară 66 de centimetri, iar unul din molarii descoperiţi are peste 12 cm. Fragmentele găsite au fost transportate la muzeul bârlădean pentru conservare şi vor fi folosite pentru reconstituirea craniului dar şi a unor părţi din schelet.
Primul exemplar, expus la Antipa
Elemente similare au mai fost descoperite în 1891 în localitatea vasluiană Mânzaţi de geologul Grigoriu Ştefănescu care a scos la lumină resturile fosile ale unui exemplar de Deinotherium Gigantissimum, mamut expus în prezent la Muzeul “Grigore Antipa” Bucureşti. Acesta are înălţimea de 4,5 metri. La acea vreme, mai exista un singur schelet intact de elefant preistoric, în Germania, dar din altă specie (Deinotherium Giganteum). Primul articol despre elefantul descoperit la mânzaţi a fost tipărit în 1892 şi în acelaşi an a fost transportat la Bucureşti, a fost restaurat de un specialist din Belgia, apoi a fost inclus în circuit.
La ora actuală, cu descoperiri similare se mai pot lăuda doar state precum Germania, Cehia, Bulgaria, Republica Moldova şi Rusia.
Citeşte şi: