Paşte fericit sau Paşti fericit? Care este formula corectă, recomandată de lingvişti

Apropierea sărbătorilor pascale readuce în actualitate dilema: ce variantă trebuie folosită pentru a transmite urările celor dragi: Paşti sau Paşte?

Profesorul de limba română Bogdan Cristea precizează că ambele forme sunt corecte, doar că se folosesc în contexte diferite.

”Răspunsul clar oferit de DOOM este că ambele forme – Paşte/Paşti – sunt acceptate ca fiind corecte.
Dacă avem în vedere substantivul propriu, care denumeşte sărbătoarea, în funcţie de context, se poate folosi forma de singular -“Paşte” – sau cea de plural – “Paşti”. De exemplu, este corect să spunem: “Un Paşte fericit” (dar nu “Un Paşti fericit”, în care s-ar combina, ciudat, un articol nehotărât, cu forma de singular -“un” – cu un substantiv la plural, “Paşti” – nu spune nimeni “un cozonaci”)”, a explicat profesorul Cristea. 

Astfel, completează acesta, spunem firesc „Sărbătorile de Paşti” pentru că sunt mai multe zile de sărbătoare, fiind corect şi „Sărbătoarea Paştelui” dacă ne referim la eveniment în general.

Sunt corecte şi formele “Sărbătorile Paştelui”, „Sărbătorile Paştilor”, „Sărbătorile de Paşti”, „Sărbătorile de Paşte”. Se spune “Postul Paştelui” sau “Postul Paştilor”, “Noaptea Paştelui” sau “Noaptea Paştilor”, “Sfintele Paşti”.

De asemenea, “Paştele cade, anul acesta, pe data de…” sau “Paştile cad, anul acesta, pe data de…”, “De Paşte/De Paşti vremea va fi frumoasă”.

Deşi în variaţie liberă în limbă, ar fi de preferat să urmăm DEX-ul, dar şi biserica, care alege forma Paşti, după cum reiese atât din Biblie, cât şi din Dicţionarul religios, publicat în 1994:

Paşti subst. 1. S. m. Cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creştini în amintirea învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuţă; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 şi 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieşirii lor din Egipt sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach). 2. Subst. Pâine sfinţită care se împarte la biserică în ziua de Paşti. 3. S. f. (reg.) Pască (1). 4. S. f. (în formapască) Miel pe care îl sacrificau evreii, conform unui anumit ritual, la sărbătorirea zilei de Paşti; p. ext. (sens curent) preparat alimentar tradiţional din aluat nedospit, copt în foi subţiri, pe care îl mănâncă evreii la această sărbătoare în locul pâinii; azimă; pască (2). [Var.: Páşte, subst.;páscă, (înv.) páshă s. f.] – Din lat. pascha, -ae; (‹ gr. pasha)