„Merită“ sau „se merită“ să vorbim corect româneşte? Topul celor mai frecvente greşeli în ceea ce priveşte utilizarea verbelor în limba română
0Utilizarea greşită a verbelor se află în topul capcanelor gramaticale pe care foarte mulţi dintre români nu ştiu să le evite. Abaterile de la normă, spun lingviştii, apar atât în exprimarea orală, cât şi în cea scrisă.
Cele mai multe dintre greşeli pornesc de la încadrarea greşită a verbelor în cele patru conjugări. Profesorul vasluian Teodor Pracsiu vă propune astăzi un top al celor mai frecvente greşeli întâlnite.
Utilizare greşită a verbului a voi
Exemplu: Eu vroiam altceva. Corect este: Eu voiam altceva.
La baza acestei erori stă un aşa-numit hibrid lingvistic, creat prin contopirea verbelor „a voi“ şi „a vrea“.
Utilizare greşită a verbului a crea
Exemple: Boala îmi crează neplăceri. Corect este: Boala îmi creează neplăceri; Noi creem obiecte de artă. Corect este: Noi creăm obiecte de artă.
În acest caz, precizează profesorul Pracsiu, este vorba despre folosirea eronată a verbului la indicativ prezent.
Utilizare greşită a verbului a merita
Exemplu: Nu se merită să cumpărăm mere. Corect este: Nu merită să cumpărăm mere.
"De această dată, avem de-a face cu un reflexiv parazitar, în condiţiile în care verbul a merita nu poate fi folosit decât la diateza activă, niciodată la cea reflexivă", explică Teodor Pracsiu.
Utilizare greşită a verbului a râde
Exemplu: Vecinul se râde de mine. Corect este: Vecinul râde de mine.
Şi în acest caz greaşeala apare de la folosirea greşită a diatezei reflexive, în loc de cea activă.
Utilizare greşită a verbului a trebui
Exemplu: Noi trebuim să învăţăm. Corect este: Noi trebuie să învăţăm.
În cazul de faţă, se conjugă un impersonal abstract, ceea ce este nepermis.
Utilizare greşită a verbului a aşeza (aspect valabil doar la scriere)
Exemplu: Clientul se aşează pe scaun. Corect este: Clientul se aşază pe scaun.
Este rezultatul unei devieri fonetice, adică se confundă pronunţia, care este într-adevăr aşează, cu modul de scriere. Aceeaşi greşeală este întâlnită şi în cazul verbului „a înşela“.
Exemplu: Prietenul meu îşi înşeală soţia. Corect este: Prietenul meu îşi înşală soţia.
Utilizare greşită a verbului a înfige
Exemplu: Cuţitul se înfinge în pepene. Corect este: Cuţitul se înfige în pepene.
Utilizare greşită a verbului - culmea! - a greşi
Exemplu: Doamna profesoară, Costel mă greşeşte! Corect este: Doamna profesoară, Costel mă face să greşesc! sau: Doamna profesoară, am greşit din cauza lui Costel!
Utilizarea greşită a verbului a fi
Una dintre cele mai frecvente greşeli este confuzia dintre "fi" şi "fii". Se scrie cu doi i numai la imperativ afirmativ (fii!), conjunctiv prezent (să fii, să nu fii) şi in cazul formei „populare” a timpului viitor – adica o să fii. În toate celelalte situaţii se scrie cu un singur i: a fi, nu fi, aş fi, voi fi etc.
Utilizarea greşită a verbului a plăcea
Tot foarte întâlnită este şi utilizarea lui „place“ în loc de „plăcea“. Corect este „a plăcea“ – şi aceeaşi regula se aplică şi la alte verbe de conjugarea a II-a, adica verbele care se termina în ea: „a părea“, „a tăcea“, etc.
„Chiar mai nocivă pentru limba română este utilizarea pe scară largă de către tineri a expresiilor verbale de argou: «Tipul ăla e naşpa» sau «Tipul ăla face nasoale»", a subliniat profesorul Teodor Pracsiu.
CITIŢI ŞI:
Greşeli gramaticale frecvente în limba română. Topul greşelilor gramaticale făcute de români
Cea mai uşoară limbă străină. Care sunt cele mai uşoare limbi străine de învăţat, pentru români
Cuvinte folosite greşit în limba română
Conversaţii în romgleză. Cum se vorbeşte în multinaţionale şi cum afectează limba română
ANALIZĂ De ce scot politicienii perle
Experţii reclamă lipsa gramaticii şi a geometriei la liceu