Luiza Zavloschi, prima femeie primar din România: „O româncă de excepţie“
0După cum am mai scris cu diverse ocazii, Vasluiul poate fi considerat un adevărat pol al feminismului românesc. Pe o rază de 15 kilometri în jurul municipiului reşedinţă de judeţ s-au născut şi au activat personalităţi feminine, rele sau bune, dar toate fiind primele în domeniiile lor de activitate.
Printre femeile de succes pe care Vasluiul le-a dat de-a lungul istoriei amintim de Elena Cuza, prima Doamnă a României, Ioana Zizi Lambrinov, prima româncă dintr-o familie regală, Ana Pauker, prima sinistră femeie om politic din ţară şi personalitatea asupra căreia ne vom opri în acest articol, Luiza Zavloschi (1883-1967), prima femeie primar din România.
În perioada interbelică, în România, ca şi în marea majoritate a celorlalte ţări europene, femeile nu aveau drept de vot. Se exceptau unele categorii, cum ar fi văduvele de război sau licenţiatele. Nimeni, însă, nu s-a gândit să interzică dreptul unei femei de a fi aleasă şi, profitând de această lacună, ţăranii din satul Buda, care face parte actualmente din comuna vasluiană Oşeşti, au avut o iniţiativă în premieră naţională, dacă nu şi pentru întreaga zonă a Balcanilor, să aleagă primar al localităţii o femeie. Sătui de promisiunile deşarte ale partidelor politice, oamenii din Buda s-au prezentat într-un grup foarte numeros, în anul 1930, la sfârşitul unei zile de dezbateri aprinse, acasă la doamna Zavloschi, cea care era învăţătoare în sat. După oarecare ezitări, aceasta a acceptat propunerea cetăţenilor, a candidat şi l-a înfrânt zdrobitor la alegeri pe singurul adversar care şi-a permis această postură.
Cine a fost Luiza Zavloschi?
Luiza Zavloschi era fiica unui gospodar din Buda. A absolvit Şcoala Normală din Iaşi şi, la întoarcerea în satul natal, s-a căsătorit, tot cu un învăţător, devenind un adevărat model în activitatea didactică. La arhivele naţionale din Vaslui se găsesc mai multe procese verbale ale şedinţelor, cercurilor pedagogice susţinute de Luiza Zavloschi la care s-a făcut menţiunea, de fiecare dată, „în mod deosebit“. Sătenii au mai apreciat la dânsa şi faprul că se interesa de familiile cu probleme şi găsea mereu soluţii pentru acestea.
Ca primar, Luiza Zavloschi a îndplinit două mandate, a dovedit o bună administrare a comunei, refăcând toate drumurile şi clădirile publice. Având o familie numeroasă, la care s-au adăugat şi probleme de sănătate, a renunţat la cel de-al treilea mandat de primar, spre mâhnirea consătenilor. Alegerea sa a fost comentată intens în presa vremii. Spre exemplu, reporterii de la ziarul „Universul“ au ajuns în satul Buda şi, ca şi alţi ziarişti, au subliniat, de la bun început, că „din toată România tocmai în fundul judeţului Vaslui s-au găsit nişte ţărani luminaţi care să îşi atribuie un rol atât de progresist cum a însemnat alegerea unei femei în fruntea comunităţii“. O astfel de atutidine, mai comentau ziariştii de la acea vreme, ar fi fost mai de aşteptat să se întâmple în zone mult mai dezvoltate, cel puţin din punct de vedere economic, cum erau Banatul ori Transilvania.
Femeile în societate, un subiect tabu
Din păcate, acest aspect deosebit a fost dat uitării după 1946 şi, în mod uimitor, cei din Buda au practicat un fel de conspiraţie a tăcerii. Peste ani, întâmplător, istoricul vasluian Dan Ravaru a aflat de acest eveniment deosebit şi a provocat şi intereseul altor persoane. La iniţiativa sa, începând din anul 2000, la Ziua Satului Buda se organizează manifestări dedicate primei femei primar din România cu participarea familiei Luizei Zavloschi. „O astfel de iniţiativă a mai existat, dar a fost pusă în practică, din păcate, într-un singur an. Este vorba de organizarea unei activităţi cu femeile primar din judeţul Vaslui şi din Moldova care s-a realizat numai o singură dată, în anul 2002. Eu spun că această iniţiativă ar trebui reluată“, ne-a declarat istoricul.