Lăcaşurile de cult din adâncuri. Bisericile scufundate care rezistă sub ape de zeci de ani

Lăcaşuri de cult scufundate în lacuri sau baraje de acumulare din România în perioada comunistă au devenit o atracţie pentru turişti, ruinele acestora rezistând în pofida vicisitudinilor şi a trecerii timpului. Astăzi, vă prezentăm patru dintre cele mai spectaculoase asemenea lăcaşuri de cult din adâncuri.

Biserica de la Geamăna

Pe Valea Şesei, din judeţul Alba, în inima munţilor Apuseni, turla Bisericii Sfântul Nicolae, construită în 1862, răzbate la suprafaţă în mijlocul unui un uriaş baraj de steril, rezultat din activitatea uzinei de prelucrare de la Roşia Poieni. 

Satul Geamăna a fost acoperit aproape în totalitate de deşeurile provenite de la Roşia Poieni. Localnicii au fost nevoiţi să se mute de la un an la altul tot mai departe de vatra satului deoarece atât casele, cât şi cimitirul şI biserica au fost acoperite de steril. Satul a fost sacrificat după ce comuniştii au decis în anii ‘70 să deschidă aici cea mai mare carieră de cupru din ţară.  

Fotografi profesionişti şi amatori urcă până la baraj pentru a surprinde imagini spectaculoase cu ceea ce a mai rămas din biserica îngropată. Ultimele fotografii aeriene realizate de Sorin Bogdan arată încă o dată gradul de poluare a zonei.

Biserica inundată de Lacul Cinciş

Atracţia neobişnuită a Lacului Cinciş din judeţul Hunedoara este o fostă biserică romano-catolică, construită în secolul al XVIII-lea, inundată  de ape. Până în anii 1960, când autorităţile au decis inundarea mai multor sate din zonă, pentru a amenaja lacul Cinciş, biserica era mândria sătenilor, aceasta fiind construită din ordinul împărătesei Maria Tereza.

Peste 800 de famii au fost nevoite să îşi lase în urmă casele, bisiericile şi cimitirele, pentru a se muta din calea apelor. Cele mai multe dintre ele au ajuns pe fundul lacului sau au fost dărâmate cu timpul, însă ruinele bisericii continuă să dăinuie peste ape. Ruinele bisericii sunt o atracţie pentru fotografi, atunci când nivelul apelor este scăzut, iar fostul aşezământ poate fi observat aproape în întregime.

Biserica de sub Lacul Beliş

Sub apele barajul de acumulare Beliş-Fântânele, din judeţul Cluj, se ascund ruinele unei biserici catolice, construită în anul 1913 de către magnatul Ioan Urmanczy. În perioadele secetoase, fostul lăcaş de cult iese la iveală din adancurile lacului. Fosta vatră strămoşească sa satului Beliş a fost înghiţită de ape în anii 1972-1973, când a fost deviat cursul Someşului Cald printr-o galerie, pentru crearea barjului Fantanele, în cadrul operaţiunilor de amenajare hidroenergetice Someş.

FOTO:Pensiunea Floare de colţ

Locuitorii satelor Beliş şi Giucuta de Jos au fost obligaţi să se mute pe un deal la cativa km de vechea vatră, în urma lor totul fiind înghiţit de ape. Singura amintire a rămas fosta biserică a cărei fundaţie continuă să reziste în apa rece ca gheaţa.

Bisericile din Lacul Bezid

Un alt lac de acumulare, construit în perioada comunistă, avea să înghită două lăcaşuri de cult din acelaşi sat, în judeţul Mureş. Este vorba de Lacul Bezid, a căruia construcţie a început în 1975. Lucrările au fost sistate doi ani mai târziu, şi reluate în 1984. Pe lângă casele localnicilor, cele două biserici din sat, cea romano-catolică şi cea evanghelică, au fost şi ele înghiţite de ape. Ruinele lor pot fi însă observate, când debitul apei este scăzut, şi în prezent. Autorităţile din zonă au anunţat, în urmă cu câţiva ani, că vor să reconstruiască biserica romano catolică, proiectul, menit a încuraja turismul în zonă, fiind evaluat la 250.000 de euro. 

FOTOtaitai.net.