FOTO Pe urmele marilor bărbaţi ai neamului. Destinul tragic al celor care au votat Unirea cu Patria-mamă la 1918

Maria Vieru-Işaev, istoric cercetător din Republica Moldova, a pornit în 2013 în căutarea mormintelor din România ale membrilor Sfatului Ţării din Basarabia din preajma evenimentelor de la 1918. Căutările prin bibliotecile şi arhivele din ţară i-au îndrumat paşii spre Bârlad, unde a descoperit mormântul unui membru marcant al Unirii de la 1918.

Mormântul căpitanului Gheorghe V. Andronachi a fost identificat la cimitirul “Eternitatea” din Bârlad, după ce alte opt morminte ale unioniştilor, membri ai Sfatului Ţării din Basarabia de la 1918, au fost identificate în cimitirele din Bucureşti. Descoperirea a fost întâmplătoare, deoarece nu s-a mai ştiut absolut nimic despre el după 1944, când alături de mii de basarabeni s-a refugiat în România.

“Important e că am pornit pe acest drum. Editura Enciclopedică din cadrul Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova vrea să publice în 2018, la împlinirea a 100 de ani de la Unire, un dicţionar, o enciclopedie a membrilor Sfatului Ţării care au votat Unirea pe 27 martie 1918. Mormintele acestora se află, în mare parte, în România. Altele sunt în Rusia ori Moldova. Nu se ştie cu exactitate câte sunt, apreciem că în România ar fi vreo 50. Patru dintre ele se află la Iaşi şi câte unul la Câmpu-Lung Muscel, Botoşani, Timişoara. Cel al căpitanului Andronachi a fost descoperit întâmplător despre el nemaiştiindu-se nimic după 1944”, a explicat, pentru “Adevărul”, Maria Vieru-Işaev (foto dreapta).

Destinul lui Andronachi (1893-1970) a fost tragic. Din 1944, după ce s-a stabilit în România, a fost vânat în continuu de securitate. Iniţial s-a stabilit în Craiova, apoi, pentru a i se pierde urma, s-a mutat la Bârlad. A locuit într-o casă pe srtada Zorilor şi, timp de doi ani, nu a avut niciun venit. Pensia militară i-a fost suspendată o peioadă şi a fost nevoit să facă munci simple: fostul demnitar cântărea legume într-o gară.

Gheorghe Andronachi este autorul unei lucrări publicate în 1933 - “Albumul Basarabiei”. După ce s-a refugiat în România s scris memoriile evenimentelor din Basarabia în perioada premergătoare Unirii (1917-1918). Se pare că din această cauză a fost urmărit de securitate până la moarte. “Din discuţiile purtate cu o nepoată a lui Andronachi, din Bucureşti, în ziua decesului, la prima oră, a fost chemat la securitate. Era în putere. Familia a început să se îngrijoreze pe la prânz pentru că nu mai venea la masă. Spre seară au fost chemaţi la spital, unde l-au găsit mort”, a relatat Maria Vieru-Işaev.

La mormântul căpitanului Andronachi a fost organizată astăzi, 22 octombrie, o slujbă de pomenire, la fel ca în cazul tuturor mormintelor unioniştilor descoperite de istoricul Maria Vieru-Işaev. Organizarea evenimentului de la Bârlad a fost sprijinit de  Ghoerghe Pricop, directorul Liceului Teoretic “Mihai Eminescu” Bârlad şi de muzeograful Alina Butnaru, de la Muzeul “Vasile Pârvan”. Câţiva elevi din Republica Moldova, ce urmează cursurile liceale la Bârlad, au venit să-i aprindă o lumânare marelui erou.