De ce se ţine post negru în Ajunul Bobotezei. Explicaţiile preoţilor pentru ziua din an în care nu se mănâncă şi nu se bea nimic

Ajunul Bobotezei este este marcat în calendarul ortodox ca fiind prima zi de post negru din an, în care nu se mănâncă şi nu se bea nimic, fiind urmată de Bobotează şi de ziua Sfântului Ioan, care încheie sărbătorile de iarnă.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălţarea Sfintei Cruci prăznuită la 14 septembrie, şi de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pomenită la 29 august. 

”Oamenii se pregătesc pentru a preîntâmpina cum se poate mai bine marea sărbătoare şi de aceea, înaintea zilei de Bobotează avem o zi în care se ajunează, adică Ajunul Botezului. Este o zi de pregătire duhovnicească prin post aspru pentru a preîntâmpina această mare sărbătoare a Botezului Domnului.”, spune preotul vasluian Dan Andrieş.

Credincioşii sunt îndemnaţi la post şi rugăciune în Ajunul Bobotezei pentru a primi aşa cum se cuvine aghiazma mare, apa sfinţită în acestă zi.

”Ziua de 5 ianuarie are o semnificaţie aparte căci este premergătoare unei mari minuni pe care Dumnezeu a făcut-o cu omul, după Naşterea Mântuitorului Hristos cu trupul. Este vorba de faptul că omul îşi va pune mâinile pe creştetul Domnului, a Creatorului său. Şi cum să nu postim într-o astfel de zi, pregătindu-ne pentru excepţionala întâlnire dintre Creator şi creatură! Mai postim şi pentru că în ajunul Bobotezei se oficiază slujba Aghiazmei Mari, cu care preoţii merg pe la casele credincioşilor şi le sfinţesc. După rânduială trebuie să gustăm din apa cea sfinţită, or acest lucru nu-l putem face decât în stare de post şi rugăciune, de ajunare. Acest post de o zi este rânduit de Biserică şi pentru a  ne reculege duhovniceşte ca să înţelegem cât mai deplin iubirea lui Dumnezeu, Cel în Treime închinat, faţă de noi oamenii. Desigur, postul din ziua premergătoare Botezului Domnului, are o vechime foarte mare fiind păstrat din secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau să primească botezul. După ce erau botezaţi, puteau să participe pentru prima dată la Liturghia credincioşilor şi să se împărtăşească cu dumnezeieştile merinde.”, explică arhimandritul Mihail Daniliuc.