Cum s-a răzbunat un român pe vecinul de bloc care-l inunda: i-a tăiat ţeava. În final, a fost obligat să-i plătească păgubitului apa băută de la fântână timp de trei ani

Un vasluian nemulţumit că vecinul care locuieşte  deasupra apartamentului său provoacă inundaţii frecvent a recurs la o măsură extremă, lăsându-l fără apă timp de trei ani.

În august 2015 locatarul de la parterul imobilului a tăiat ţeava de apă utilizată pentru aducţiunea de apă în apartamentul vecinului de la etajul superior. Cei doi locuiesc într-un bloc vechi din zona Negreşti (localitatea Băceşti).

Păgubitul l-a dat în judecată pe vecinul zelos, solicitând instanţei să-l oblige să-i permită accesul la apă, prin racordarea la conducta principală orizontală de distribuţie care trece prin apartamentul de la parter. Din 2015 şi până în 2018, cât a durat procesul la instanţele din Vaslui, familia de la etajul întâi nu a beneficiat de apă curentă. A fost nevoită să plătească doi localnici să le care apa necesară consumului de la diferite fântâni din localitate.

Racordat din nou cu executorul judecătoresc

La finalul procesului, judecătorii l-au obligat pe locatarul de la parter să permită vecinului de la etajul superior accesul la ţeava de apă. Nici după sentinţa instanţei bărbatul nu s-a conformat, fiind necesară intervenţia unui executor judecătoresc. Separat de acest litigiu, proprietarul apartamentului de la etajul 1 a înaintat o nouă cerere în instanţă solicitând judecătorilor să-l oblige pe vecin să-i plătească apa consumată în cei trei ani cât nu a avut acces la reţeaua de la bloc. Doi martori au relatat judecătorilor că au primit în cei trei ani câte 50-60 de lei săptămânal pentru a-i căra apă de la fântână petentului.

În faţa judecătorilor, proprietarul de la parterul blocului a invocat că vecinul său avea posibilitatea să se racordeze la o altă reţea de apă, aşa cum ar fi făcut şi el de altfel începând cu anul 2016. Blocul în cauză deţine un puţ propriu de alimentare, însă pe lângă acesta există şi o reţea nouă de alimentare la nivelul localităţii.

Judecătorii au apreciat absurdă apărarea locatarului de la parter, dând câştig de cauză şi de această dată vecinului păgubit.

„Potrivit raportului de exepertiză extrajudiciară efectuat în cauză, având ca obiect «obligaţia de a face», rezultă că apartamentul reclamantului era prevăzut de la data construcţiei cu instalaţie interioară de apă, iar prin tăierea ţevii, pârâtul a făcut nefuncţională instalaţia interioară de apă potabilă şi foarte dificil de utilizat instalaţia de canalizare menajeră, afectându-i reclamantului conexiunea la reţeaua de apă interioară a blocului. Instanţa constată că pârâtul avea aşadar obligaţia legală de a nu aduce atingere dreptului altui proprietar de a folosi un bun aflat în coproprietate forţată, potrivit destinaţiei bunului în cauză, obligaţie încălcată prin conduita culpabilă“, au arătat judecătorii în motivarea sentinţei.

Daunele morale, refuzate

 De altfel, instanţa a invocat că şi în contextul existenţei unui diferend  vizând presupusele prejudicii generate de inundaţiile provocate de vecinul său, proprietarul de la parter avea posibilitatea legală de a-l acţiona în judecată, în vederea obţinerii de despăgubiri sau în scopul „obligării la o conduită conformă“.

„Ignorând aceste posibilităţi, pârâtul a considerat oportun să rezolve de unul singur situaţia conflictuală, prin tăierea şi blocarea ţevii de aducţiune către reclamant, susţinând că acesta avea alte modalităţi, mult mai ieftine şi mai eficiente, de racordare la apă curentă“, se mai arată în motivarea instanţei.

Deşi a solicitat să fie despăgubit şi cu daune morale pentru prejudiciile aduse în cei trei ani în care a fost lăsat fără apă, judecătorii nu au dat curs cererii, invocând că bărbatul nu a probat prejudiciile suferite. L-au obligat, în schimb, pe locatarul de la parter să achite vecinului de la etaj suma de 7.800 de lei, bani cu care au fost plătiţi cei doi oameni care au cărat apa în apartament timp de trei ani.