Cele mai cunoscute dansuri populare româneşti. Bijuteriile coregrafice care se transmit din moşi strămoşi

Dansurile populare sunt considerate o comoară a neamului românesc ce se cultivă din generaţie în generaţie, exprimând specificul fiecărei regiuni în parte. Dansurile tradiţionale româneşti au o bogăţie a mişcărilor: de la dansuri cu mişcări line şi simple, la cele cu ritm alert, ce necesită agerime şi virtuozitate.

Vă prezentăm astăzi o parte dintre cele mai cunoscute dansuri populare româneşti, speficifice fiecărei regiuni în parte. 

Dansurile popular sunt însotite numai de muzica instrumentală şi, în funcţie de zonă, sunt presărate cu strigături, pocnete din degete, bătăi din palme, paşi bătuţi, chiuituri etc. Mişcările diferă şi ele de la o regiune la alta. 

Dansurile moldovenesti si olteneşti sunt repezi, dinamice, necesitând multă îndemânare din partea dansatorilor. Se execută în deplasări rapide şi spaţii bruşte de direcţie, cu paşi încrucişaţi, bătăi şi sincope, fluturări de picioare şi pinteni.

Dansurile muntenesti sunt variate, mixte cu jocuri de bărbaţi şi femei. Cel mai frecvent, dansurile se desfăşoară în cerc şi în semicerc.   În Maramureş, „ţipuriturile” se cântă în intonaţii interesante, specifice. În Transilvania se desfăşoară adevărate dialoguri între fete şi băieţi, iar în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea aceste strigături au rolul de conducere a dansului prin anunţarea figurilor.

Hora - este unul dintre cele mai cunoscut dans popular  tradiţional românesc. Este un dans ţărănesc care reuneşte într-un cerc mare întreaga adunare. Dansatorii se ţin de mână, făcând paşi în diagonală fie în faţă, fie în spate, totodată învârtind cercul, în principiu în sensul arcurilor ceasului.    

Alunelul- este un joc popular românesc cu diferite variante şi denumiri, raspândit în Oltenia. Este un joc, în linie, cu braţele încrucişate la spate sau în faţă. Mai poate fi întâlnit şi în formaţie de cerc, cu braţele îndoite prinse în lanţ. Are ritm binar şi o mişcare vioaie, cu paşi batuţi şi încrucişaţi.

Braşoveanca-  este  un  dans  foarte  cunoscut  în  Transilvania  (Ţara  Bârsei) şi face parte din categoria „dansurilor de cuplu”. Este un dans bazat pe simetrie. Cuplurile, ţinându-se de mână (mâinile drepte împreunat e în faţă, iar cele stângi în spate la nivelul umărului partenerei), se aşează într-o coloană compactă şi se fac: trei paşi în faţă urmaţi de trei faţă în spate, iar partenera execută trei paşi la stânga urmaţi de trei paşi la dreapta partenerului. Se repetă până la sfârşitul dansului.

Brâul- este un dans întâlnit în multe zone ale României, diferă însă ritmul şi modul de execuţie a paşilor. Brâul din Muntenia/Oltenia  se dansează fie în cerc, fie pe pereche, ritmul fiind alert. La  coregrafia în cerc, fiecare dansator îşi sprijină mâinile pe umerii  celorlalţi, braţele sunt întinse, deplasarea se face de la stânga la  dreapta. Paşii: cu picioarele uşor depărtate, se ridică piciorul stâng  spre dreptul, apoi piciorul drept spre cel stâng, urmaţi de trei paşi în  lateral cu piciorul drept. Se reia coregrafia. Dansatorii mai  experimentaţi pot executa şi mişcări mai complexe, dar pasul şi ritmul  de bază rămân aceiaşi.

Sârba- este un dans popular românesc, răspândit în special în zona Moldovei, cu ritm foarte vioi, care se joacă de obicei cu dansatorii prinşi în cerc. Sârba este un dans mixt, executat de femei şi bărbaţi, cu o mişcare rapidă şi ritm binar. Dansul se execută de obicei în semicerc, în care se mişcă simultan cu paşi laterali, uneori şi cu figuri de virtuozitate, dansatorii ţinându-şi mâinile pe umerii celui din stânga şi celui din dreapta.

Ciuleandra- este un dans popular din Muntenia, cu ritm accelerat progresiv după melodia cu acelaşi nume. Dansul porneste ca o hora, lent si cumpătat si se transformă intr-un vârtej cu chiote în vartejul si năvala ritmului.

Căluşul

Căluşul este un obicei românesc practicat de Rusalii şi ţine de cultul unui străvechi zeu cabalin numit de tradiţia populară a dacilor Căluş, Căluţ sau Călucean. Piesele din „echipamentul” căluşarilor poartă şi ele denumiri care amintesc de numele zeului, mişcările dansului simbolizând tropăiturile şi comportamentul cabalin.
Căluşarii reprezintă participanţii la dansul Căluşului, dans tradiţional românesc, prezent în timpurile vechi atât în Moldova, Oltenia cât şi în Transilvania. Căluşarii fac parte din patrimoniul UNESCO.