Ce reprezintă cele trei simboluri ale justiţiei: roba, balanţa şi ciocănelul. Cum se diferenţiază ţinutele magistraţilor
0Balanţa, ciocănelul şi roba sunt cele trei simboluri ale instanţelor de judecate, ale căror semnificaţii mulţi nu le cunosc. Vă prezentăm originea celor trei simboluri ale justiţiei.
Roba este ţinuta obligatorie pentru judecători, procurori, avocaţi, atunci când înfăptuiesc actul de justiţie în sala de judecată.
Judecătorii au purtat robe încă din Evul Mediu, iniţial culoarea acestora fiind verde. Începând cu secolul al XV-lea, au devenit populare robele stacojii sau roşu. În 1635, culoarea robelor a fost reglementată printr-un de un decret al judecătorilor unei curţi din Westminster, Anglia. Robele stacojii au mai fost purtate numai la sãrbãtori. În toate celelalte ocazii, s-au purtat robe negre sau violet.
În actualul sistem judiciar din România, ţinuta magistraţilor a fost reglementată printr-o hotărâre de Guvern încă din 1993. Astfel, magistraţii poartă robe negre, la gât cu bavete din mătase. Culoarea bavetelor este cea care diferenţiază gradul magistraţilor. Astfel, la judecătorii poartă baveta de culoare albă, la tribunale- roşu-ciclamen - la tribunale, iar la curţile de apel- mov. La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în şedinţele de judecată ale Completului de 9 judecători şi ale secţiilor, judecătorii poartă robă de culoare neagrã, iar în şedinţele Secţiilor Unite, robă de culoare mov. Grefierii de la toate instanţele poartă robe de culoare gri-petrol cu baveta albă.
Balanţa
În iconografia antică, simbolul justiţiei a fost reprezentat de zeiţa Themis - o femeie severã, legată la ochi, purtând într-o mână o balanţă, iar în cealaltă o sabie. Semnificaţia acestor simboluri este: eşarfa care acoperă ochii zeiţei şi balanţa sugerează funcţia esenţială a judecătorului, aceea de a spune dreptul- jurisdicţio - în condiţii de independenţă şi imparþialitate. În examinarea cauzelor judecătorul trebuie să cântãrească drepturile şi interesele fiecărei părţi, fără să ţină seama de consideraţiuni străine procesului, oricare ar fi ele. Sabia semnifică executarea silită.
Ciocănelul
Îşi găseşte originile în secolul al X- lea al mitologiei scandinave, cu conexiuni până înaintea secolelor al VI-lea şi al VII- lea. Cercetările arheologice au demonstrat existenţa unor mici amulete din metal, reprezentând ciocanul magic al zeului Thor - patronul justiţiei, conducătorul oamenilor şi al lumii, zeu al naturii, dar şi al fulgerelor şi al rãzboiului, el deţine nişte obiecte magice: o centură, care îi conferă puterea divină cât timp o poartă, nişte mănuşi de fier indispensabile pentru a ţine şi a folosi un ciocan magic numit Mjollnir ("măcinătorul").
Acest ciocan revine în mâinile sale după fiecare aruncare şi simbolizează fulgerele. Se spune că acest ciocan nu şi-a greşit ţinta niciodată.