Samsarii fac bani, ţăranii mor de foame la Branişte

Comuna mehedinţeană Branişte este renumită în întreaga zonă pentru vrednicia localnicilor care aprovizionează din solariile lor piaţa din Mehedinţi, dar şi din judeţele limitrofe. Mulţi au însă acum lacrimi în ochi şi spun că nici măcar investiţia de peste iarnă nu o scot.

După ce au trudit toată iarna şi primăvara în solarii pentru ca vara să obţină un profit, agricultorii din Branişte îşi vând acum marfa pe nimic la samsari. Cum pe pieţele agroalimentare nu au loc de bişniţari, oamenii sunt nevoiţi să dea produsele la samsarii care le bat la poartă. Aceştia fac legea şi preţul oferit de ei este foarte mic.

“N-am plătit folia pentru solar, am datorie, opt milioane, trebuie să o plătesc. Nici folia n-am scos-o. Am vândut de două ori. O dată cu un leu şi o dată cu 30 de bani, cu 50 de bani, nu scot nici folia. Munca?! Nu mai vorbim de muncă!, Plus că trebuie să-i mai stropeşti de un păianjen, de o insectă” spune Ion Amegică, un fermier din localitate.

“Nu scoatem nici investiţia, că este râs de lume. Îi dăm cu 30, 40 de bani, îşi bat joc de noi! Tot engross-isti vin şi e bine că mai vin şi ăştia. Dacă nu avem unde să îi dăm! Că dacă nu, i-am arunca la porci. Măcar 1,5 lei dacă am primi pe ei, ar fi un preţ rezonabil. Am încercat şi la piaţă, dar toate mesele sunt închiriate şi noi ţăranii care producem nu avem unde să vindem“, se plânge şi  Nicu Bălăşoiu.

“De multe ori i-am şi aruncat”

Nu o dată s-a întâmplat ca localnicii să arunce castraveţii fiindcă nimeni nu se arată interesaţi să-i cumpere. “De multe ori i-am şi aruncat. Mergem aici la baltă, să vedeţi! Sunt aruncaţi o grămadă de castraveţi. Are lumea sacii acasă şi nimeni nu are cui să-i vândă. Vin bişnişarii şi îi ia la preţuri de nimic. Sunt oamenii care nu au scos nici cât au băgat în solar”, spune un alt legumicultor.

Mulţi se gândesc să renunţe la această activitate ori să se reprofileze fiindcă în această vară nu reuşesc să recupereze nici măcar investiţia.

“30,40 de bani sunt preţuri foarte mici. Nu mai vrem să punem din cauza asta, că nu ne scoatem investiţia. În piaţă, ne-am duce, dar nu avem mese fiindcă sunt toate închiriate şi nu avem unde să vindem, iar la preţurile astea, vă daţi seama că nu ne permitem să mai punem că nu ne scoatem nici investiţia. Nu scoatem nici curentul pe care îl folosim să îi udăm”, spune şi Viorica Roşca, un alt legumicultor cu state vechi din Branişte.

La piaţă se vând cu 1,5 lei

“Am castraveţi aici, aproximativ 400 de kilograme şi nu am la nici să-I vând. A venit cineva aseară şi ne-a dat un preţ de mizerie, 30 de bani pe kilogram. Eu la acest preţ nu îi vând, mai bine îi arunc. Deseară, din solar mai culeg alte 300-400 de kilograme, ce faci cu ei? 30 de bani e un preţ de mizerie. Eu am băgat 3700 de lei, când mai scot eu banii ăştia? Am încercat şi la piaţă, dar nu ai loc d ebişniţari, de intermediari. Ei câştigă poate şi de zece ori mai mult ca noi şi noi muncim degeaba. De muncă zici că uiţi, dar vrem să scoatem şi noi un ban ca să supravieţuim, că din asta trăim”, se plânge un alt tânăr din Branişte.

Pe piaţa agroalimentară din Drobeta Turnu Severin, kilogramul de castraveţi de vinde cu 1,5 lei, adică de cinci ori mai mult decât preţul oferit de samsari fermierilor de la Branişte. 

Au nevoie de organizare

Preşedintele Camerei Naţionale Agricole, Cornel Stroescu, spune că problema s-ar rezolva prin înfiinţarea acelor camere agricole care să preia producţia fermierilor. Nefiind organizaţi, lanţurile de magazine nu discută cu fermierii şi preferă să cumpere marfa din afara ţării.

“Cea mai mare problemă în momentul acesta, în România, este desfacerea produsului. Fermierii nefiind organizaţi, nu au cui să vândă. Vine orice samsar şi îşi bate joc de ei. Ţinem cont, avem un preţ de 30 de bani, la castraveţi, acum, în momentul acesta. Gândiţi-vă ce investiţii au avut aceşti fermieri. Aceşti castraveţi au fost produşi în solar sau seră, deci costurile au fost enorme. Camerele Agricole trebuie făcute, trebuie susţinute, trebuie să facem ceva pentru fermieri. Altfel, o să vedem aceşti fermieri care anul acesta au cultivat în România, în solarii, vor munci în Italia sau Spania, în solariile lor. Acolo unde fermieri sunt organizaţi, acolo unde Camerele Agricole vin şi preiau recolta din curte”, a declarat Cornel Stroescu.