Mănăstirea “Sfinţii Voievozi” din Baia de Aramă are nevoie de ajutor
0Membrii Asociaţiei Predania, artistul fotograf Irinel Cîrlănaru şi compania Vectorpixel au demarat o campanie de strângere de fonduri destinate refacerii picturii interioare a bisericii Mănăstirii “Sfinţii Voievozi” din Baia de Aramă.
În speranţa de a sensibiliza opinia publică, artistul fotograf Irinel Cîrlănaru a realizat o serie de fotografii la Mănăstirea Baia de Aramă, iar expoziţia sa va ajunge în mai multe oraşe din România. Este un apel la demnitate creştină şi la respect faţă de arta sacră, în contextul în care anul 2014 a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni de la a căror trecere în veşnicie se vor împlini 300 de ani. Organizatorii spun că într-o primă etapă, şi-au propus să adune suma necesară pentru a reface zidăria şi pictura murală din altar, iar apoi, să strângă fonduri pentru restaurarea întregii fresce.
”Am încercat să facem o campanie de strângere de fonduri care constă într-un site de prezentare a mănăstirii, un site al campaniei şi această expoziţie fotografică itinerantă. Suma pentru restaurarea totală a picturii am înţeles că ar fi în jur de 200.000 de euro, însă doar pentru restaurarea altarului, lucrul pentru care ne concentrăm acum, se ridică la 20.000 de euro“
a precizat Ionuţ Gurgu, directorul Editurii Predania.
„Este o campanie de strângere de fonduri pentru restaurarea picturii uneia dintre ctitoriile brâncovene, aflată într-o stare avansată de degradare şi anume este vorba de Mănăstirea de la Baia de Aramă. Campania îşi propune sensibilizarea opniei publice cu privire la una dintre adevăratele comori ale mănăstirii Baia de Aramă şi anume fresca originală, care nu a fost restaurată niciodată”, spune Iulian Nedelcu, consilier cultural la Episcopia Severinului şi Strehaiei.
Mănăstirea Baia de Aramă nu a fost restaurată niciodată în cei peste 300 de ani de când zugravul Neagoe a lăsat scrisă cu litere chirilice, în peretele de apus al naosului, următoarea pisanie: „Începutu-s-au a să zidi această sfântă biserică la 22 mai leat 7027 (1699) şi s-au săvârşitu cu toastă podoaba ei la mai 7 leat 7211 (1703). Eu cu mâna-mi păcătoasă am zugrăvit biserica, Neagoe şi Parthenie, eromonah din Tismana”. Pictorul Neagoe este probabil acelaşi cu unul dintre cei patru zugravi români de la Mănăstirea Horezu zugrăvită cu nouă ani în urmă, iar Parthenie, ieromonah de la Tismana, e cunoscut ca pictor de icoane. Cei doi pictori renumiţi dovedesc o pricepere deosebită în decorarea bisercii, coloritul indicând mâna unor meşteri stăpâni pe arta lor. Poate cea mai bună dovadă a măiestriei lor este durabilitatea de-a lungul secolelor a suprafeţei iscusit pictate. Pictura s-a păstrat aproape integral pe toată suprafaţa interioară a monumentului, iar la exterior, pe faţada de vest a bisericii persistă urme de culoare ce indică prezenţa unor fragmente pictate care s-au estompat în timp.
„Gestul organizatorilor acestei campanii de strângere de fonduri este binevenit mai cu seamă că pictura a avut de suferit. Este nevoie de o lucrare de curăţire cu multă migală, de spălare şi apoi de repictare, în acelaşi stil, cu aceeaşi cromatică şi cu aceeaşi bogăţie decorativă, dar în acelaşi timp cu aproape aceeaşi smerenie şi binecuvântare”, spune Maria Bălăceanu, directorul Muzeului de Artă din Turnu Severin.
Potrivit tradiţiei locale, vechiul aşezământ monahal (iniţial a fost mănăstire de călugări) datează încă din jurul anilor 1400, din vremea Sfântului Nicodim de la Tismana, având o biserică de lemn acoperită cu învelitoare de şiţă. Un document din 1672 îl menţionează pe egumenul mănăstirii pe nume Evghenie de la Mănăstirea Hilandar din Muntele Athos.
În locul bisericii de lemn se zideşte însă actuala construcţie abia la sfârşitul secolului al XVII-lea, în timpul egumenului Vasile Arhimandritul de la Hilandar, la îndemnul domnitorului Constantin Brâncoveanu care, între 9 şi 12 iunie 1695, fiind în trecere de la Cerneţi spre Tismana, încuviinţează şi sprijină ridicarea unui locaş de cult (domnitorul dăruieşte 300 de taleri spre folosul zidirii bisericii). Adevăraţii ctitori pot fi consideraţi Milco Băiaşul, vătaful minerilor din localitate, sârb de origine, care îl rugase pe domnitor să se pună piatra de temelie a noii biserici întru pomenirea fiului său, Milco, precum şi Marele Ban al Craiovei, Cornea Brăiloiu, rudă a lui Constantin Brâncoveanu, care va sprijini lucrarea în numele domnitorului.
Mănăstirea Sfinţii Voievozi
C.U.I.: 23257357
Cont: 2511.010301/251.100930.344260.RON (122)
Cod IBAN: RO32CECEMH0236RON0344260
C.E.C. Bank - BAIA DE ARAMĂ
STR. TUDOR VLADIMIRESCU, BL. 1
Cod BIC: CECEROBU
Citiţi şi:
GALERIE FOTO Scandal pe presupusele comori ale lui Constantin Brâncoveanu