Legenda unei poteci din apropierea mănăstirii Vodiţa: legătura cu povestea tragică de iubire dintre un călugăr şi o fată din sat
0Cine păşeşte în tărâmul legendelor de la Vodiţa, din judeţul Mehedinţi, cu siguranţă va afla şi povestea călugărului Marcu, cel care ar fi încălcat canoanele mânăstirii şi s-a fi îndrăgostit de o fată din sat. A sfârşit extenuat de muncă, după ce primise o pedeapsă din partea stareţului.
Bătrânii acestei zone din judeţul Mehedinţi povestesc cu drag legende auzite din moşi-strămoşi. Se spune că poteca ce poartă denumirea de Marcopici, din apropierea Mânăstirii Vodiţa, a luat acest nume datorită următoarei întâmplări:
“Mânăstirea Vodiţa, mănăstire de călugări harnici şi cu frica lui Dumnezeu în suflet, era un loc unde sălăşluia şi călugărul Marcu, al doilea în funcţie după stareţul mânăstirii. Ca toţi ceilalţi, Marcu ducea o viaţă pusnică, după canoanele bisericeşti, numai că, ducându-se în nenumărate rânduri la târguri pentru a achiziţiona diferite lucruri, în una din zile s-a îndrăgostit de o fată din localitatea Jidoştiţa.
Dragostea faţă de ea era mai puternică decât orice altceva şi, încălcând canoanele bisericeşti, el a hotărât să se vadă pe ascuns cu ea. Locul de taină unde se vedeau era o fântână din apropiere. S-au văzut ei cât s-au văzut, până când stareţul mânăstirii şi-a dat seama că Marcu se abate de la cele bisericeşti, aşa că într-o zi l-a urmărit şi l-a prins asupra faptului.
Aşa că, în ziua următoare, stareţul i-a dat călugărului Marcu o sapă de lemn cu care să sape drum până la locul de taină şi, arătându-i cu mâna direcţia în care pleca el pentru a se întâlni cu săteanca pe ascuns, i-a zis: <<Marcu pe aici!>>.
De aici vine numele potecii pe care a făcut-o călugărul Marcu cu sapa de lemn. Se mai spune că, ajungând cu poteca până la locul unde se vedea pe ascuns cu săteanca, la acea fântână, obosit fiind, şi-a pus sapa sub cap şi a adormit lângă fântână. Şi a dormit Marcu lângă fântână atât de mult, încât l-a prins somnul de veci, aşa că fântâna se numeşte de atunci «fântâna popii»” (preluare de pe www. pnportiledefier.ro, site-ul Parcului Natural Porţile de Fier ).
Mânăstirea Vodiţa din judeţul Mehedinţi reprezintă cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar şi totodată primul aşezământ monahal din ţara noastră administrat autonom după regulile bisericii orientale stabilite de Sfântul Vasile cel Mare.
Citeşte şi:
Mânăstirea Vodiţa, cea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar