Lecţie de perseverenţă: Cum să ceri de 90 de ani bani de la statul român pentru vestigiile Drobetei. În nouă decenii autorităţile n-au dat un ban
0Istoria se repetă la Drobeta Turnu Severin. La 15 ianuarie 1925, Alexandru Bărcăcilă, fondatorul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, cerea fonduri pentru împrejmuirea Castrului Roman, acum în 2014, managerul muzeului cere fonduri pentru cercetare.
Alexandru Bărcăcilă, fondatorul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier, cel care în 1936 a descoperit mult căutatele therme ale Drobetei romane, solicita municipalităţii în 1925 sprijin pentru împrejmuirea Castrului Roman. Într-un memoriu, Alexandru Bărcăcilă, în calitate de director al Liceului Traian şi membru al Comisiunii Monumentelor Istorice, vorbeşte despre însemnătatea ruinelor antice de la Turnu Severin în vederea conservării şi valorificării acestora.
“În castrul din Severin se găsesc cu pumnii monedele rămase în pământul nostru, cu oasele soldaţilor lui Constantin cel Mare şi ale urmaşilor lui; se găseşte turnul rotund cu inscripţii funerare ridicat sub împăratul bizantin Justinian pentru apărarea de pe pământul nostru a civilizaţiei romano-bizantine; se găsesc bazilici din întunecimea evului mediu , când Severinul nu a încetat de a juca un rol predominantca cetate înaintată apusului în luptă împotriva răsăritului bulgăresc, bizantin, turcesc”, se arată în memoriul lui Alexandru Bărcăcilă, document păstrat la Arhivele Naţionale Mehedinţi din fondul Primăriei oraşului Drobeta Turnu Severin.
Alexandru Bărcăcilă a pus bazele în 1912 Muzeului Regiunii Porţile de Fier din Drobeta Turnu Severin. După 1912, timp de aproape un deceniu şi jumătate, muzeul a funcţionat la Liceul Traian, colecţiile sale fiind constituite şi îmbogăţite prin săpăturile şi cercetările acestuia la Castrul Drobeta şi Cetatea Severinului. Imediat după încheierea primului război mondial, Alexandru Bărcăcilă s-a ocupat de ridicarea unei clădiri destinate exclusiv muzeului şi internatului liceului Traian. Astfel că în 1926, acestea s-au mutat în localul de lângă Castrul Drobeta. Muzeul a fost pus sub supravegherea Comisiei Monumentelor Istorice, iar lui Alexandru Bărcăcilă i s-a încredinţat conducerea instituţiei.
„Nu ne vom declara singuri aşa de înapoiaţi ca să nu ne ocrotim monumentele pe care şi duşmanii ni le-au cercetat în interesul sporului de lumină pentru trecutul omenirii şi al neamului nostru”, spunea în 1925, celebrul arheolog Alexandru Bărcăcilă în memoriul amintit.
Acum, în 2014, managerul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier speră ca noul ministru al Culturii să aloce fonduri pentru cercetările care au loc la Turnu Severin, în apropierea Piciorului Podului lui Traian, unde s-a descoperit un amfiteatru militar roman. „Până acum am fost sprijiniţi numai de către Consiliul Judeţean, sperăm ca şi Ministerul să realizeze cât este de important este acest obiectiv şi pentru că nu a făcut-o de zece ani să aloce o mică sumă şi către cercetarea de la Mehedinţi”, a declarat Doiniţa Chircu, managerul Muzeului Regiunii Porţilor de Fier.
O întâmplare fericită făcea ca în toamna anului 2010, atunci când utilajele costructorului scormoneau pământul pentru a fi ridicată fundaţia unui pavilion multifuncţional, să fie descoperit un amfiteatru militar roman. Muzeul Regiunii Porţilor de Fier de la Drobeta Turnu Severin se află de câţiva ani în reabilitare cu fonduri europene, iar acest pavilion este prins în proiectul de reabilitare. Este o descoperire deosebit de importantă şi pune Drobeta pe aceeaşi linie cu Ulpia Traiana Sarmizegetusa ori Porolissum.
„Suntem puţini mâhniţi să vedem că încă atitudinea faţă de cercetare nu este cea mai bună şi credem că viitoare conducere a Ministerului va găsi soluţia să sprijine o cercetare de amploarea şi de importanţa celui de la amfitreatrul roman de la noi de la muzeu”, a mai spus Doiniţa Chircu.
Cercetările au început în 2012
Cercetările ştiinţifice lângă Piciorul Podului lui Traian au început în anul 2012 şi până acum specialiştii au reuşit să pună în evidenţă o structură a unui amfiteatru cu arenă, cu zidul perimetral al arenei din piatră de râu şi de carieră, legată cu mortar. Este o construcţie de tip circular, specifică unor astfel de monumente. De dimensiuni mult mai mici decât Colosseumul din Roma, a fost construit pentru a deservi garnizoana staţionată în Castrul de la Drobeta. Dimensiunile lui sunt relativ mici, 35 pe 36, cu o formă eliptică, aproape rotundă şi probabil că tribunele construite posibil din lemn nu ar fi putut adăposti mai mult de 1200-1500 de spectatori.
Vă recomandăm şi:
Un mason a fondat Muzeul Regiunii “Porţilor de Fier” şi a descoperit thermele Drobetei romane