Fratele poetului Mihai Eminescu a locuit timp de 18 ani la Drobeta Turnu Severin
0Ziua de 15 ianuarie, aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).În municipiul Drobeta Turnu Severin, o stradă poartă numele marelui poet naţional, unde se găseşte de altfel şi imobilul unde a locuit un fratele al acestuia, Matei Eminescu, ofiţer în armata română.
Fratelui poetului, Matei Eminescu, ofiţer de carieră în armata română, a locuit la Drobeta Turnu Severin, între 1896 şi 1924, într-un imobil de pe strada, care acum poartă numele lui Mihai Eminescu. Prin grija instituţiilor de cultură, o placă lipită de peretele exterior al casei aminteşte celor care trec prin zonă de faptul că aici a trăit fratele poetului.
„Eminescu este prezent în Turnu Severin aş spune mai mult indirect, mediat, prin intermediul fratelui său Matei Eminescu, care a fost ofiţer în armată, deci cariera de bază a fost aceea de ofiţer, şi după ce a trecut în rezervă, a îmbrăţişat cariera de inginer hotarnic. A venit în Turnu Severin şi a locuit pe strada care poartă numele poetului, poate nu întâmplător i s-a dat acest nume de strada Mihai Eminescu, poate şi în legătură cu poetul şi în legătură cu locul în care se găseşte această casă din Turnu Severin, undeva în apropierea Pieţei Mici, cum este locul numit în topografia Severinului”, spune directorul Arhivelor Naţionale Mehedinţi, prof. dr. Tudor Răţoi.
Frumosul oraş de la Dunăre se poate mândri şi cu faptul că în patrimoniul său cultural există şi o statuie a lui Mihai Eminescu realizată de mare sculptor Gheorghe Anghel, originar din Turnu Severin.
„Dar în acelaşi timp Eminescu este legat de acest oraş şi prin faptul că Gheorghe Anghel, unul din sculptorii importanţi români, trăitor până în 1966 şi originar din Turnu Severin, a abordat personalitatea poetului. A fost aş spune preocuparea aproape obsesivă a lui Gheorghe Anghel, aceea de a reda portretul în diverse variante ale marelui poet. Din câte cunosc el este şi autorul statuii din faţa Ateneului din Bucureşti, dar la noi în oraş are un bust a lui Eminescu, pus în parcul liceului Traian, într-un loc unde iniţial a fost bustul regelui Carol I în 1902, când a fost inaugurat acest parc al liceului”, mai spune prof. dr. Tudor Răţoi.
Statuia lui Eminescu dovedeşte că opera lui Anghel este - după cum scria criticul Petru Comărnescu - "congenitală cu cea a poetului, prin acelaşi lirism, prin aceleaşi aspiraţii umaniste...". Cu mijloacele unei individualităţi artistice de excepţie, Anghel realizează o operă în care tradiţiile locale - cu filoanele izvorâte din patrimoniul popular, şi cu influenţele culturii bizantine - sunt în contact direct cu căutările artei moderne, până la obţinerea unei sinteze ce exprimă, din adânc, spiritualitatea românească.
„ Este una din lucrările la care Gheorghe Anghel a ţinut foarte mult, el este cunocut ca un sculptor foarte critic cu propria operă. Din câte am aflat la un moment, înainte de moarte, fiind la Mănăstirea Pasărea, unde a şi murit lângă Bucureşti, a distrus multe dintre proiectele în ghips pe care le realizase fiind nemulţumit de ele, astfel că o mare parte din opera sa s-a pierdut în felul acesta. Faptul că Eminescu a rămas şi este un bronz înseamnă că el a fost mulţumit de această lucrare şi o avem şi astăzi în patrimoniul cultural al oraşului nostru”, spune directorul Arhivelor Naţionale Mehedinţi.