Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneţi are şanse mari să fie reabilitată cu fonduri europene

Proiectul depus de Primăria comunei Şimian în vederea reabilitării Culei lui Tudor Vladimirescu de la Cerneţi a trecut de prima fază de eligibilitate. A primit 23,5 puncte dintr-un total de 25 de puncte, ceea ce dă speranţe administraţiei locale că va primi undă verde.

Cula lui Tudor Vladimirescu se află într-o stare avansată de degradare din cauza unui proces de revendicare care a durat foarte mulţi ani şi din cauza căreia, fostul administrator, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, nu a putut face nicio investiţie.

Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneţi este din anul 2013 în administrarea Primăriei Şimian, care încearcă de mai mulţi ani să reabiliteze cu fonduri europene această clădire inclusă în patrimoniul naţional. Bugetul Primăriei nu ar putea suporta costurile unor lucrări extrem de costisitoare, aşa că singura şansă pentru ca acest monument să fie reabilitat şi, totodată, să fie reintrodus în circuitul turistic, sunt fondurile europene. Un prim proiect cu fonduri europene nu a trecut prin furcile caudine ale mecanismului de atragere de fonduri europene, însă Primăria Şimian nu s-a lăsat cu una cu două şi a depus nouă o cerere de finanţare în valoare de 1,6 milioane de euro pe programul de vecinătate România-Bulgaria.

Proiectul a trecut cu bine de prima comisie de evaluare, aşa că primarul comunei Şimian, Constantin Truşcă,  are speranţe mari că va fi declarat eligibil.

Cula, printre cele mai cunoscute din Oltenia

Cula lui Tudor Vladimirescu, din satul Cerneţi, comuna Şimian, este printre cele mai cunoscute din Oltenia. Terenul pe care s-a construit cula se afla pe o fostă proprietate a mânăstirii Cozia.
Conform tradiţiei istorice, a fost construită în anul 1802 de către Tudor Vladimirescu după arderea Cerneţiului de către trupele turceşti. După moartea lui Tudor, Vasile Strâmbeanu ia cula în proprietate, iar din anul 1838 îi revine lui Ion Gărdăreanu şi soţiei, Sevastiţa, fiind moştenită apoi pe linie feminină. În anii Primului Război Mondial, clădirea a fost folosită de către diverse unităţi militare.

Cula construită din cărămidă şi lemn se compune din parter şi etaj. Parterul este alcătuit dintr-un beci mare, o cameră şi casa scării care dă în cerdac. Etajul prezintă un cerdac cu zece coloane masive din cărămidă, trei camere şi un coridor îngust, lung la capătul căreia se află un wc sau „umblătoare”. La parter şi etaj se păstrează câteva guri de tragere (metereze). Ferestrele au fost mărite, după ce casa fortificată şi-a pierdut funcţia de apărare. Tavanele parterului sunt boltite, din cărămidă în timp ce tavanele etajului sunt din lemn. Învelitoarea este acoperită cu şindrilă.

În amintirea viteazului Tudor Vladimirescu, la fiecare început de iunie, cernăţenii organizează o frumoasă manifestare,  în cadrul căreia tinerii din Cerneţi îmbracă costumul de panduri şi, bineînţeles, pe cel al lui Tudor Vladimirescu.