Comorile din cula lui Tudor Vladimirescu din Cerneţi. Misterul aurului ascuns şi legenda tunelurilor subterane de fugă

În jurul Culei lui Tudor Vladimirescu, din satul Cerneţi, una cele mai cunoscute cule din Oltenia, circulă o serie de legende, de la comori ascunse în apropierea imobilului până la tuneluri subterane, locuri sigure de intrare şi de ieşire în caz de atac.

Cula lui Tudor Vladimirescu, din satul Cerneţi, comuna Şimian, este printre cele mai cunoscute din Oltenia. Terenul pe care s-a construit cula se afla pe o fostă proprietate a mănăstirii Cozia. Conform tradiţiei istorice, a fost construită în anul 1802 de către Tudor Vladimirescu după arderea Cerneţiului de către trupele turceşti. După moartea lui Tudor, Vasile Strâmbeanu ia cula în proprietate, iar din anul 1838 revine lui Ion Gărdăreanu şi soţiei, Sevastiţa, fiind moştenită apoi pe linie feminină. În anii primului război mondial, clădirea a fost folosită de către diverse unităţi militare.

“Se zice că ar fi fost construită într-o zi şi o noapte de către oştenii lui, cu cărămidă din mână în mână luată peste câmpuri şi ogaşe de la Şimian, cărămidă numai de Hinova. Odată cu această culă un fost căpitan de-al lui a construit şi Cula lui Nistor”, spune Ion Ciurel, administratorul Culei de la Cerneţi.

De-a lungul anilor au circulat tot felul de legende în jurul acestui loc de refugiu al lui Tudor Vladimirescu. 

“În faţă aici se presupune că ar mai fi o clădire subterană, că ar fi existat două tuneluri care erau locuri sigure de intrare şi de ieşire în caz de atac. Despre turnul de observare se spune că care ar fi fost şi un fel de cameră de tortură pentru turci. Se zice că i-ar fi judecat într-o cancelarie mică care este pe hol sus la etajul I, şi acolo după ce îi schingiuaiu îi arunca apoi în ţeapă. Se mai presupune că era o ascunzătoare de-a lor care comunica cu un fost tune,l care ieşea la Schitul Topolniţei. Se spune că s-ar fi găsit ceva ruine la Cula lui Nistor, printr-o vie a unui boier”, mai spune Ion Ciurel.

Alte legende vorbesc de comori ascunse în preajma culei şi că doi pomi din curtea imobilului, un dud şi un păr ar fi punctele de reper.

Proprietăţile de la Cerneţi

Tudor Vladimirescu a avut mai multe proprietăţi la Cerneţi, printre care o casă cu prăvălie, o moară, casa-culă cu vie şi livadă, pe deal, deasupra satului. Datele acestea sunt confirmate de diata, adică testamentul, sulgerului Tudor, de la 1812, pe când avea de gând să plece în Rusia. Neştiind dacă se va mai întoarce de acolo, el şi-a pomenit întreaga avere, despre culă precizând că se află pe deal, peste drum de casa polcovnicului Istrate Sălişteanu. Cel despre care se spune că l-ar fi împrumutat pe Tudor Vladimirescu pentru a ridica această culă a fost cel mai bun prieten al lui, boierul Ion Gărdăreanu, din a cărui poruncă se zice că a fost săpată şi fântâna adâncă de peste 60 m. Ultima oară cînd Domnul Tudor a trecut pe la locuinţa sa din Cerneţi a fost pe 29 ianuarie 1821. Peste numai trei luni, la 26 aprilie 1821, comandantul pandurilor a fost asasinat de Eteria grecească şi aruncat într-o fântână în satul Goleşti, aproape de Târgovişte.

Cula a rezistat atacurilor turceşti ordonate de Paşa de Vidin, dar nu şi vremurilor actuale. Din cauza unui lung proces de revendicar, timp în care nu s-a mişcat un deget pentru întreţinerea acestui imobil, monumentul se află acum într-o stare avansată de degradare. Primăria Şimian, cea care a preluat de câţiva ani administrarea culei de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, a încercat să reabiliteze cula cu fonduri europene şi să o repună în circuitul turistic. Din păcate, proiectul a fost declarat neeligibil.