Cele mai bune bancuri cu Gheorghe. De ce iese din cimitir zgârâiat pe faţă după ce îşi îngroapa soacra

Gheorghe, precum şi Ion sau Maria, au devenit „vedete” în bancuri. În cele ce urmează vă vom prezenta o serie de glume ce au în prim-plan aceste personaje.

1.Între doi ciobani
- Măi Gheorghe, de ce oaia aia a ta are un picior de lemn?
- Mi-a venit chef de friptură într-o seară şi ce era, să tai toată oaia!?

2. Ia povesteşte Gheorghe, cum a fost cu accidentul de maşină?
- Păi uite aşa... Mergeam cu maşina drept, drumul a făcut dreapta, iar noi am mers tot înainte.

3. - Măi, Ioane!
- Măi, Ioane! Ai auzit aseară zgomotul ăla puternic?
- Nu, măi Gheo, nu! Tu când l-ai auzit, măi?
- Apăi nu l-am auzit nici eu...

4. Un om s-a angajat ca spălător de geamuri la un magazin şi, în timp ce îşi făcea meseria, trece un Porsche pe lângă el.
- Salut Gheorghe, ce mai faci?, întrebă cel din Porsche.
- Lasă-mă, n-am timp de tine!
Văzând acestea şeful se minună:
- Gheorghe, tu îi ştii pe ăştia?!
- Normal, suntem prieteni vechi.
A doua zi trece un Ferari:
- Salut Gheorghe, ce mai faci?
- Lasă-mă, n-am timp de tine.
- Gheorghe, tu îi ştii pe ăştia?, întrebă şeful.
- Normal, eu îl ştiu şi pe Papa de la Roma.
Enervat, şeful merge cu Gheorghe în Vatican, şeful stă în piaţă şi îl vede ieşind pe Papă şi pe Gheorge dând mâna. Şeful leşină. Gheorghe se duce îl trezeşte şi îl întreabă:
- Eşti bine, şefule?
- Da, doar că, atunci când ai dat mâna cu Papa, prin spatele tău au trecut un grup de chinezi care au zis: "Uite-l pe Gheorghe, dar moşu' de lângă cine-o fi?"

5. Ion şi Gheorghe se întâlnesc pe uliţă.
- Măi Ioane, ce ai în sac?
- Măi Gheorghe, un sconcs.
- Dar nu pute, mă?
- Pute, pute, dar mă obişnuiesc eu!
- Şi unde îl ţii, în casă sau afară?
- În casă.
- Dar nu pute, mă?
- Pute, pute, dar mă obişnuiesc eu!
- Şi unde îl ţii, în pat sau pe duşumea?
- În pat.
- Dar nu pute, mă?
- Pute, pute, dar mă obişnuiesc eu!
- În pat îl ţii la cap sau la picioare?
- La picioare.
- Dar nu pute mă?
- Pute, pute, dar se obişnuieşte el!

6. Gheorghe se însoară cu Maria. Dupa prima noapte, Maria se plânge că nu s-a întâmplat nimic. A doua zi, la fel, a treia zi, la fel. După un an, Maria intentează divorţ.
Judecătorul:
- Ia zi, fetiţo!
Maria:
- Domnule judecător, de un an de zile sunt cu el şi tot fecioară am rămas. Ori nu vrea, ori nu poate.
Judecătorul:
- Frumuseţea asta de fată? Ia zi, băiete!
Gheorghe:
- Domnule judecător, eu şi pot, şi vreau, da nu ştiu ce-i atâta grabă!

7. Merge Gheorghe cu căruţa la galop. Şi tot bate calul să meargă mai repede. Tot dă el în cal până la un moment dat, când calul se satură de atâta bătaie. Se opreşte calul şi zice către Gheorghe:
- Bă, eşti nebun? Ce tot dai ca prostul? Iţi ari pământul cu mine, mergi la prăşit cu mine, la coasă cu mine, îţi faci tot lucrul cu mine şi tu tot mă baţi ca prostul, m-am săturat.
Gheorghe, speriat că îi tremurau picioarele, fuge şi se ascunde după o căpiţă de fân, după el şi câinele care era tot timpul cu el. De acolo, de după căpiţă, scoate capul şi se uită să vadă ce face calul. La care, intervine câinele:
- Bă, Gheorghe, ce m-am speriat când a vorbit calul!

8. Ion vine din cimitir şi se întâlneşte cu Gheorghe:
- De unde vii, mă Ioane?
- Din cimitir, mă Gheorghe.
- Da ce s-a întâmplat?
- Am îngropat-o pe soacră-mea.
- Şi pe faţă de ce eşti zgârâiat?
- Păi s-a opus când am îngropat-o.

9. Ion şi Gheorghe vorbesc:
- Mă Gheo, tu ai găsit străini la tine în şifonier?
- Nu Ioane, la mine erau toţi români.

10. Ion şi Gheorghiţă stau la ferma lor. La un moment dat, un avion vine spre ei.
- Bă Ioane, io cred că îsta e vulturu' care ne ia găinile! Gheorghiţă ia puşca.
- Trage, Gheorghiţă!
Poc!
- L-am nimerit, bă Ioane?
- Nu ştiu, da' văd că o dat drumu' la om!