Caravana Dunării a făcut un prim popas, la Drobeta-Turnu Severin

În cadrul Caravanei Dunării, specialiştii de la organizaţia WWF (World Wide Fund for Natur) au vorbit la Drobeta Turnu Severin despre ameninţările cu care se confruntă Dunărea, vieţuitoarele şi comunităţile care depind de fluviu, dar şi despre soluţiile existente.

Sectorul Dunării Inferioare, între Porţile de Fier şi gurile de vărsare ale Deltei, este ultimul sector al fluviului Dunarea caracterizat prin curgere neîntreruptă a apei. Datorită curgerii libere a apei, pe acest sector fluviul prezintă încă numeroase braţe şi ostroave cu plaje cu nisip fin şi păduri naturale de plop, salcie şi arin. Însă şi acest sector al Dunării a suferit modificări, în special din cauza îndiguirii luncii inundabile şi desecării mlaştinilor şi bălţilor aflate în lungul fluviului şi transformarea lor în terenuri agricole.

Toate aceste zone inundabile, denumite zone umede, erau importante pentru depunerea icrelor de catre peşti şi zone de cuibărit pentru numeroase specii de păsări migratoare, spun cei de la WWF. Astfel, zonele umede din lungul Dunării erau rezervoare importante de resurse naturale pentru localnici.

“Peste 60 de hidrocentrale construite pe Dunăre au contribuit în timp la pierderea ecosistemelor şi a beneficiilor oferite gratuit oamenilor. Cea mai mare hidrocentrala de pe Dunăre este cea de la Porţile de Fier I, care a dus la o serie de modificări în funcţionarea naturală a fluviului şi ecosistemelor sale. Din cauza barajului, sturionii, cei mai mari peşti de apă dulce din lume, nu mai pot migra în amonte pentru reproducere. În plus, din cauza pescuitului ilegal pentru caviar aceşti peşti sunt pe cale de dispariţie”, spun reprezentanţii organizaţiei WWF.

La eveniment au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Parcului Natural Porţile de Fier.

„Una dintre cele mai stringente probleme care ne-au fost semnalate în perioada aceasta este cea a scăderii apelor Dunării, problemă care nu ţine în mod expres de noi ca şi administraţie ori de oamenii din localităţi, este de viituriile care sunt aşteptate şi barajul reglează debitul Dunării. Aceasta este politica care o desfăşoară barajul, dar într-adevăr cu mari influenţe asupra biodiversităţii de peşte şi de păsări. O altă mare problemă cu care ne confruntăm şi aici suntem implicaţi în mod direct noi ca şi oameni, este cea a deşeurilor. Ne place să credem noi ca naţiune că deşeurile pot fi depozitate pe cursul apelor, că vor fi luate şi duse undeva în neant, dar nu este aşa. O altă problemă cu care ne confruntăm este cea a braconajului piscicol, dar care din fericire cu ajutorul Poliţiei de Frontieră începe să-şi vadă scăzute efectele în zona noastră”, spune Amalia Dumbravă, biologul de la Parcul Natural Porţile de Fier.

Caravana Dunării îşi va continua drumul către Bucureşti (5 şi 6 iunie), Constanţa (9 iunie), Tulcea (11 iunie) şi Mahmudia (12 iunie).